În toamna anului trecut, Comisia Europeană a venit cu o propunere-şoc: taxarea tuturor tranzacţiilor financiare. Experţii de la Bruxelles au estimat că impozitarea cu 0,1% a tranzacţiilor cu acţiuni şi bonduri şi cu 0,01% a celor cu derivative ar fi adus venituri de 57 de miliarde de euro anual. Asta dacă taxa era aplicată atât cumpărătorului, cât şi vânzătorului. Criticile nu au întârziat să apară: Marea Britanie, ţara cu cea mai puternică industrie financiară, s-a opus vehement. În aceste condiţii, în iunie 2012, miniştrii de Finanţe ai Uniunii au conchis că nu se poate ajunge la unanimitate, astfel încât măsura să fie utilizată în toată comunitatea europeană.
Franţa şi Germania au trimis în septembrie o scrisoare Comisiei Europene prin care au cerut o cooperare sporită în domeniul tranzacţiei financiare. Celor două state li s-au alăturat apoi încă opt: Austria, Belgia, Grecia, Italia, Portugalia, Slovacia, Slovenia şi Spania. Astfel, Comisia şi-a dat acordul pentru deschiderea unei cooperări sporite în acest domeniu. România nu a dorit să facă parte dintre ţările care vor să taxeze pieţele financiare.
Cât ar fi putut obţine din aplicarea unei asemenea măsuri? Potrivit calculelor Money TV, impunerea unei taxe pe tranzacţiile financiare ar aduce venituri modeste la buget. În 2011, lichiditatea totală pe Bursa de Valori Bucureşti a depăşit 10 miliarde de lei la acţiuni şi obligaţiuni. Aşadar, un impozit de 0,1% pe tranzacţii, plătită şi de cumpărător şi de vânzător, ar aduce bugetului României doar 5 milioane de euro, dacă ţinem cont de datele de la BVB.
