Elena Băsescu a explicat pentru „Gândul” că a fost vorba despre o defecţiune tehnică şi că ea a votat împotrivă. „Consola de vot a rămas blocată de la un vot anterior. Ar fi fost imposibil să greşesc tocmai eu votul”, a declarat Elena Băsescu.
Eurodeputatul a trimis redacţiei „Gândul” e-mail-urile în care notifica serviciul responsabil de corectarea voturilor că i s-a blocat consola.
Elena Băsescu a precizat pentru „Gândul” că votul său a fost corectat.
Dacă în cazul Elenei Băsescu a fost vorba despre o eroare – deloc rară în Parlamentul European – , alţi 17 eurodeputaţi români (din totalul de 33) au susţinut în cunoştinţă de cauză o rezoluţie care recomandă României să îşi schimbe politica externă cu referire la Kosovo.
La nivel de Parlament European, rezoluţia B7-0187/2012, care se referă la procesul de integrare europeană a Kosovo, a trecut cu 375 de voturi „pentru”, 97 „împotrivă” şi 76 de abţineri.
Concret, documentul este doar unul dintre paşii pe care Priştina trebuie să îi parcurgă până să ajungă să semneze cu UE un Acord de Stabilizare şi Asociere. Acest acord este, la rândul lui, o etapă către aderarea la spaţiul comunitar. Din cele 57 de puncte ale rezoluţiei, doar unul atinge problema delicată a recunoaşterii independenţei Kosovo. Este vorba despre primul articol, în care se notează că 22 din cele 27 de state UE au recunoscut deja declaraţia de independenţă a provinciei separatiste. Restul documentului tratează reformele întreprinse până acum de Priştina şi problemele care încă nu şi-au găsit rezolvare.
România, Spania, Grecia, Slovacia şi Cipru sunt cele cinci ţări UE care au refuzat în repetate rânduri să recunoască declaraţia de independenţă a Kosovo din 2008. Prin urmare, Parlamentul European „ar saluta recunoaşterea acestei declaraţii de către celelalte 5 state membre ale UE; ar saluta, de asemenea, participarea mai activă a acestor state la procesul de mediere între Serbia şi Kosovo”, se arată în textul rezoluţiei.
„Gândul” notează că acestor cinci state nu li se cere în termeni categorici să-şi schimbe politica faţă de provincia separatistă sârbă, dar este, totuşi, o rezoluţie nelegislativă al cărei prim punct vine în contradicţie cu politica externă a României.
Lista eurodeputaţilor care au votat „pentru” este următoarea: Victor Boştinaru, Corina Creţu, George Sabin Cutaş, Viorica Dăncilă, Ioan Enciu, Petru Luhan, Monica Macovei, Ramona Mănescu, Rovana Plumb, Adrian Severin, Sogor Csaba, Claudiu Tănăsescu, Adriana Ţicău, Tokes Laszlo, Adina Vălean, Renate Weber, Iuliu Winkler.
Corina Creţu, europarlamentar PSD, care face parte din grupul socialiştilor europeni, S&D, a declarat pentru „Gândul” că nuanţa din exprimare („ar saluta” în loc de un eventual „cere”, n.red.) a fost decisivă în cazul votului său. „Eu, personal, am stat mult şi m-am gândit. Poziţia mea e că puteam să ne şi abţinem, dar, în definitiv, am votat «pentru» deoarece nu e o chestiune imperativă”, a afirmat Corina Creţu, care a făcut trimitere la acel „ar saluta” de la primul punct al rezoluţiei. „Votul nu intră în contradicţie cu politica noastră externă, pentru că nu înseamnă obligativitatea României de a recunoaşte (independenţa Kosovo, n.red.)”, a adăugat Corina Creţu.
Adina Vălean, eurodeputat PNL, membru al grupului liberalilor (ALDE), a subliniat că, în cazul său, a fost vorba despre respectarea liniei impuse de liberali. „A fost votul politic al grupului liberal”, a declarat Vălean, care este, totuşi, de părere că ţara noastră ar trebui să îşi schimbe poziţia faţă de Kosovo. „Atâta vreme cât există un efort internaţional pentru a pune într-o anumită ordine chestiunile referitoare la Kosovo, şi România ar trebui să urmeze această direcţie”, a afirmat Vălean. Eurodeputatul liberal a catalogat întreaga politică externă a României drept „inconsistentă şi incoerentă”, iar decizia ţării noastre de a nu recunoaşte declaraţia de independenţă a acestei provincii a fost „o greşeală”.
Iuliu Winkler, europarlamentar UDMR, membru al grupului popularilor europeni (PPE), a amintit că UDMR a fost mereu pentru recunoaşterea independenţei Kosovo. „Mi se pare firesc să votez pentru. E o rezoluţie care vine să confirme o traiectorie europeană a acestui stat nou”, a declarat Winkler. „Soluţia problemei Balcanilor de Vest este apartenenţa în viitor la Uniunea Europeană. În cele din urmă, nu va exista o altă opţiune pentru România decât să recunoască independenţa Kosovo. Să te opui la o realitate politică, socială, statală din Europa este un nonsens”, a mai spus Iuliu Winkler.
Cu excepţia Noricăi Nicolai, toţi europarlamentarii români care au votat împotriva rezoluţiei cu privire la Kosovo fac parte din PDL, respectiv din PPE. Pe lista eurodeputaţilor care au votat împotrivă mai apar Marian-Jean Marinescu, Iosif Matula, Rareş Niculescu, Cristian Preda, Theodor Stolojan, Traian Ungureanu.
Iosif Matula a explicat că delegaţia PDL (de fapt, doar o parte, după cum reiese din lista voturilor) a respins rezoluţia pentru că nu a trecut un amendament (amendamentul 12 la Referirea 1), în care se cerea ca documentul să scoată în evidenţă că se respectă toate deciziile internaţionale pe problema Kosovo (Rezoluţia 1244/99 a CS al ONU şi cu avizul CIJ privind declaraţia de independenţă a Kosovo).
„Nu e simplu. Fiecare are libertatea de vot şi de decizie. Ai o poziţie politică, respecţi şi poziţia ţării… Nu înseamnă că ai votat împotriva tuturor prevederilor din rezoluţie. Dar a fost un amendament pe care nu îl puteai accepta”, a explicat eurodeputatul PDL. Referitor la poziţia ţării, Matula a declarat că europarlamentarii PDL s-au consultat mai întâi cu oficialii de la Bucureşti, inclusiv din cadrul MAE.
„România nu poate accepta utilizarea denumirii «Republica Kosovo». Pronunţându-se aceste cuvinte e ca şi cum am recunoaşte provincia, iar asta nu s-a întâmplat încă”, a mai declarat Matula. De subliniat că în textul rezoluţiei nu se foloseşte denumirea „Republica Kosovo”, ci doar „Kosovo”, mai scrie „Gândul”.
Europarlamentarul PNL Norica Nicolai, membră a grupului ALDE, a explicat că a avut un singur motiv pentru care a votat împotriva rezoluţiei despre integrarea europeană a Kosovo: politica externă a României. „România nu recunoaşte Kosovo. În aceste condiţii, eu nu pot să votez pentru. Asta e convingerea mea. Atâta vreme cât guvernul meu nu recunoaşte o ţară, eu nu pot vota pentru”, a declarat Norica Nicolai.
Eurodeputaţii care s-au abţinut sunt: Elena Oana Antonescu, Sebastian Bodu, Cătălin Ivan, Ioan Mircea Paşcu, Daciana Sârbu.
„Gândul” notează că asteriscul care apare pe listele de vot în dreptul numelor lui Cătălin Sorin Ivan (PSD, S&D) şi al Dacianei Sârbu (PSD, S&D) indică o schimbare a votului. În procesul verbal al şedinţei din 29 martie se arată că aceştia au votat iniţial pentru, dar au cerut corectarea votului. Cristian Silviu Buşoi (PNL, ALDE) nu a votat, iar George Becali (neafiliat) şi Corneliu Vadim Tudor (neafiliat) au fost absenţi.
Întrebat cum comentează votul europarlamentarilor români pe rezoluţia privind Kosovo, Ministerul Afacerilor Externe, condus de Cristian Diaconescu, a replicat doar că „poziţia României privind Kosovo este cunoscută”. „Votul în Parlamentul European este unul independent, membrii PE fiind reprezentanţi aleşi ai cetăţenilor europeni. MAE este deseori solicitat să sprijine cu diverse analize sau evaluări membrii români ai PE, la care răspunde ţinând cont de specificul PE”, a mai declarat ministerul, drept răspuns la afirmaţiile lui Iosif Matula, care a declarat că delegaţia PDL s-a consultat cu MAE înainte de vot, iar votul negativ reprezinta poziţia diplomaţiei române.
În 17 februarie 2008, Adunarea din Kosovo a declarat independenţa provinciei, pe care a numit-o Republica Kosovo. O zi mai târziu, Parlamentul României a dat o hotărâre în care anunţa că Bucureştiul nu va recunoaşte Republica Kosovo, „pentru că nu sunt îndeplinite condiţiile pentru recunoaşterea noii entităţi”. „Parlamentul României subliniază că decizia autorităţilor de la Priştina, ca şi eventuala recunoaştere a independenţei unilateral declarate de către alte state nu pot fi interpretate ca un precedent pentru alte zone şi nici drept recunoaşterea sau garantarea drepturilor colective pentru minorităţile naţionale”, se arăta în declaraţia legislativului ţării noastre.
În acelaşi timp, Traian Băsescu a anunţat şi el că România nu va recunoaşte Kosovo pentru că declararea unilaterală a independenţei acestei provincii este un act pe care ţara noastră îl consideră „ilegal”. „Plec de la premisa că orice comparaţie dintre Kosovo şi România este lipsită de fundament”, a spus Băsescu, în februarie 2008, după o întâlnire cu liderii partidelor politice. Şeful statului a subliniat, la acea dată, că, în România, minorităţile se bucură de foarte multe drepturi, în timp ce în Kosovo s-a refuzat orice recunoaştere a acestor grupuri.
În iulie 2010, Curtea Internaţională de Justiţie a dat un aviz consultativ cu privire la legalitatea declaraţiei de independenţă a Kosovo, în care aprecia că nu a avut loc nicio „încălcare a dreptului internaţional”. Cu toate acestea, Traian Băsescu a declarat, inclusiv anul trecut, că poziţia ţării noastre va rămâne neschimbată până ce autorităţile de la Belgrad (Serbia) nu vor cădea de acord cu cele de la Priştina (Kosovo).
În luna februarie a acestui an, Serbia şi Kosovo au ajuns la un acord de cooperare regională, una dintre condiţiile pentru ca Serbia să devină membră UE. În ciuda acestui progres, poziţia României în privinţa Kosovo nu s-a schimbat. Potrivit statisticilor ONU, 85 de ţări au recunoscut independenţa Kosovo, până în 1 decembrie 2011.
