Principalele realizări din energie ale anului în curs sunt cele două hidrocentrale, una pe râul Lotru şi una pe Olt, o investiţie cumulată de aproape 150 de milioane de euro. Hidrocentrala Ciunget-Lotru de 510MW a fost repusă în funcţiune după o perioadă de inactivitate de mai mult de cinci ani, timp în care i-au fost modernizate echipamentele, în timp ce la Robeşti, pe Olt, s-a dat în funcţiune o hidrocentrală care a costat 75 de milioane de euro şi are o capacitate instalată de 27 MW. Hidrocentrala Robeşti a fost începută încă din 1989 şi face parte din amenajarea hidroenergetică a râului Olt pe sectorul Cornetu- Avrig, amenajare care cuprinde 5 capacităţi de producţie: Cornetu, Robeşti, Câineni, Racoviţa, Avrig.
Unitatea Hidroelectrica de pe Lotru a fost modernizată cu bani de la Banca Mondială în timp ce lucrările la cea de pe Olt au fost plătite cu banii companiei de stat.
Banii cei mai mulţi i-au atras, însă, complexurile energetice. Investiţiile în instalaţiile de desulfurare cu care trebuie să fie prevăzute termocentralele Rovinari, Turceni, Craiova şi Işalniţa depăşesc 500 de milioane de euro. Cea mai mare parte din bani sunt fonduri atrase de la bănci comerciale printre care şi Banca Japoniei.
Atât, însă, despre rezultate concrete. Ministerul Economiei în frunte cu ministrul Ion Ariton contabilizează la realizările pe 2011 şi “paşi importanţi în proiectele energetice principale”. Ministrul este încrezător în soarta proiectelor Nabucco şi AGRI, ambele menite a aduce gazul caspic şi către România, deşi ambele sunt în faza în care nimic nu este cert. Nabucco este un proiect care, deşi are sprijinul UE şi al Americii, totuşi nu reuşeşte de ani de zile să găsească surse de aprovizionare cu gaz. Nu se află nici măcar în stadiul de negociere a contractelor, nemaivorbiind de începerea execuţiei. Stă, totuşi, mai bine decât AGRI care nu este nici măcar în etapa studiului de prefezabilitate.
Un alt proiect major în care România este implicată este cel al reactoarelor 3 şi 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă. De mai mult de trei ani acesta trenează pentru că, rând pe rând, investitorii internaţionali care s-au declarat interesaţi de cele două reactoare s-au retras. Acum, compania de proiect mai cuprinde doar Nuclearelectrica, Enel şi Arcelor Mittal. Ministerul Economiei spune că s-au purtat discuţii cu mai multe companii chineze, sud-corene şi canadiene pentru atragerea lor în proiect. Procedura de selecţie a investitorilor se va finaliza în 15 martie 2012.
Nici hidrocentrala de 1.000 MW Tarniţa-Lăpuşteşti nu prinde contur deşi se vorbeşte despre ea de patru ani. „Procedura de elaborare a documentaţiei de licitaţie pentru selectarea investitorilor şi publicarea anunţului în presa internă şi internaţională este în curs de derulare“, se arată într-un comunicat al MECMA în care se mai spune că interesate de proiect ar fi companii chineze, austriece şi germane.
Energia regenerabilă, predominant cea eoliană, este singurul domeniu unde se fac progrese notabile. România a depăşit, în acest an, 1.000 MW instalaţi în eolian, mai mult decât cele două reactoare de la Cernavodă. Contribuţia statului a fost că a modificat Legea privind stimularea investiţiilor în resurse regenerabile. “În urma modificărilor, România are una dintre cele mai bune şi atractive scheme de sprijin în domeniul resurselor regenerabile din Europa. Se estimează că investiţiile în acest domeniu vor atinge 5 miliarde de euro în următorii ani”, se subliniază în raportul lui Ariton.
Miza boom-ului eolian în România îl reprezintă sistemul certificatelor verzi. Toţi consumatorii subvenţionează investiţiile în energia verde printr-un adaos la factura la electricitate. Fiecare companie producătoare al unui MWh eolian primeşte două certificate verzi care valorează între 27 şi 55 euro fiecare.
