„Economiile românilor vor creşte numai pe seama scăderii poverii creditelor, căci nu se întrevad creşteri salariale la orizont“, estimează Nicolae Albu, directorul de investiţii al Erste Asset Management România (EAM), lidera pieţei fondurilor mutuale din România.
Opinia este împărtăşită şi de consultantul de investiţii Iulian Panait, preşedintele firmei de specialitate KTD Invest. „Da, vor creşte economiile, dar lent pentru că preţurile vor fi în crestere, iar veniturile probabil vor stagna, în timp ce ratele la credite rămân ridicate“, detaliază consultantul.
Pe de altă parte, directorul EAM nu este îngrijorat de retragerile nete recente tocmai din fondurile monetare, cu plasamente în depozite bancare, care sunt cele mai puţin riscante şi sunt considerate primul pas al celor care economisesc către investiţii.
„După câţiva ani de creşteri exponenţiale, era firesc să vină vremuri în care fondurile cu grad redus de risc vor creşte mai încet. În cel mai rău caz, ar putea urma o consolidare în jurul nivelurilor actuale“, spune Nicolae Albu.
Evoluţia economisirii, inclusiv a celor disimulate în investiţii în fonduri monetare, depinde „în primul rând de dobânzile pe care le vor oferi băncile“. Ofertele actuale sunt mai curând temporare.
Nici alţi administratori de investiţii nu întreved economii mai mari. „Se va apela la economii“ în 2012, potrivit lui Marius Olteanu, directorul general al societăţii de administrare a investiţiilor SIRA. Din acelaşi motiv nu sunt perspective favorabile nici pentru piaţa fondurilor mutuale.
„Economiile vor începe să scadă accentuat în 2012“, este cea mai sceptică opinie din răspunsurile trimise la MONEY.ro.
Răspunsul – concluzie: „Economiile or să fie relativ constante“, crede totuşi Siminel Andrei, unul dintre cei mai proeminenţi veterani ai administrării de investiţii din România, Andrei este directorul NCH Advisors, care administrează fondurile de investiţii din seria Broadhurst.
Cu ce se alege Bursa din afacere
Bursa de Valori Bucureşti (BVB) îşi va alege noii conducători, în faţa cărora atragerea de investitori, mai ales mici, este o chestiune vitală pentru viitorul Bursei. Vor reuşi?
Dar mai întâi, vor reuşi acţionarii BVB să impună o nouă conducere şi un nou tip de management?
„Nu, niciodată“, răspunde veteranul citat, dezamăgit, se pare, pentru a doua oară de experienţa de conducător al BVB. „Onoarea de a fi în conducerea BVB depăşeşte cu mult necesitatea de a avea persoane pricepute în management“, spune Siminel Andrei, făcând aluzie la stratagemele electorale de la AGA a Bursei.
La întrebarea „Ce ar trebui să facă BVB, respectiv brokerii pentru a atrage mai mulţi investitori mici?“, Siminel Andrei răspunde: „Să listeze companii straine, aşa cum a început în sectorul CAN (Comanii şi Actiuni Noi) şi să stiumuleze dezvoltarea unei forţe de vânzări în rândul brokerilor, capabilă să vândă asemenea produse“.
„Este mult mai greu să vinzi SIF-uri (Societăţi de Investiţii Financiare, vedete consacrate ale BVB) unui client nou decât să îi vinzi Apple. De câte ori va deschide Iphone-ul se va gândi la valoarea acţiunilor!“, explică Siminel Andrei.
În rest, este nevoie de aceleaşi lucruri care nu prea s-au făcut, sau s-au făcut prea puţin: „lobby pe lângă autorităţile statului“, programe de educaţie investiţională a investitorilor de retail“, „presiuni pentru reducerea comisioanelor de tranzacţionare, pentru îmbunătăţirea standardelor de raportare a firmelor listate, etc“, potrivit lui Nicolae Albu.
„Dacă bursa ar fi dispusă să cheltuiască nişte bani cu folos, ar putea să pregătească terenul pentru mai târziu, încercând să ridice nivelul de educaţie financiară al publicului larg, astfel încât să creeze o masă de investitori potenţiali pentru perioadele de creştere ale bursei“, crede Iulian Panait.
Pe de altă parte, atitudinea românilor faţă de risc rămâne contradictorie din punctul de vedere al statisticilor. Numărul celor care riscă adeseori orbeşte pe platformele online de tranzacţionare a valutelor ar putea fi superior investitorilor activi de la BVB.
