Inflaţie galopantă pe parcursul a numeroşi ani, deprecierea noilor monede naţionale, ruinarea multor afaceri şi familii, deteriorarea pronunţată a climatului social sunt numai câteva din efectele unei virtuale ieşirii din zona euro a vreunei ţări care nu va putea să-şi plătească datoriile.
Nu întâmplător ieşirea din euro a unor ţări „nu este o opţiune“ pentru foarte mulţi profesionişti, care cred că aceasta ar echivala cu desfiinţarea monedei unice.
„Refuz să mă gândesc la o asemenea ipoteză“, spune Siminel Andrei, directorul general al NCH Advisors, în cel mai decis răspuns primit de MONEY.ro. Siminel Andrei conduce administrarea fondurilor de investiţii din seria Broadhurst, printre cele mai vechi şi mai mari din România şi a fost considerat multă vreme drept o eminenţă cenuşie.
În vremea din urmă Siminel Andrei îşi alege cu zgârcenie întrebările, dar de data asta a răspuns: „Minţile luminate ale Europei au muncit mai bine de 200 de ani pentru a ajunge la o monedă unică. Or, dispariţia acesteia ar fi un pas uriaş înapoi“.
Efectele ieşirii din euro sunt atât de dramatice şi de fără precedent, încât pot fi doar aproximate calitativ, teroretic.
Ce se va întâmpla cu noua monedă a ţării care va fugi din Euroland?
„Un procent mai mic sau mai mare dintre cetăţeni se vor refugia în valute mai stabile în funcţie de încrederea pe care o vor avea în ‘noua’ monedă“, spune Dragoş Cabat, managing partner la Casa de consultanţă Financial View.
Fuga va începe însă dinainte ca părăsirea euro să devină o decizie oficială, care va fi însoţită de restricţii drastice de retragere a cash-ului din bănci sau din alte forme de plasament.
Fuga din moneda în care sunt acumulate datoriile este cauzată de ameninţarea cu deprecieri masive, „deprecierea monedei face parte din „reţeta“ unei ţări care intră în faliment“, explică Dragoş Cabat.
Hiperinflaţia face parte din aceeaşi schemă, căci „scopul este de a micşora artificial nivelul datoriei şi de a reduce costurile bugetare“.
Însă, „în cazul în care euro este valuta în care au fost luate creditele, mecanismul deprecierii monedei nu va veni dinspre stat, ci dinspre investitori, ca o manifestare a neîncrederii în (şi, se poate spune şi aşa, ca un semn de „revanşă“ faţă de…) guvernul respectiv şi de noua sa monedă“, adaugă directorul Financial View.
„Oricum, este mică probabilitatea să vedem un process de genul acesta“, după părerea lui Radu Hanga, directorul general al societăţii de administrare a investiţiilor BT Asset Managament, a patra cea mai mare firmă românească de profil, cu active de peste 300 mil. lei.
Din perspectica guvernelor, „ieşirea din zona euro şi revenirea la moneda naţională şi posibilitatea devalorizarii ulterioare a monedei, este o cale de creştere a competitivităţii economiei locale, având ca ţintă creşterea exporturilor“, spune Radu Hanga.
Pe de altă parte, efectul predictibil al creşterii inflaţiei din cauza scumpirii mărfurilor de import, „va determina implicit o scădere a consumului intern“, aruncând economia respectivă în cercul vicios al austerităţii cauzatoare de recesiune, provocatoare de datorii, etc.
