La 3 mai 1991, în capitala Namibiei, Windhoek, a avut loc un seminar regional în care jurnaliştii africani au dezbătut problema instaurării unui climat mediatic independent şi pluralist. Atunci a fost adoptată ‘Declaraţia pentru promovarea unei prese africane independente şi pluraliste’, manifest al jurnaliştilor, potrivit căruia cenzura este considerată o gravă încălcare a drepturilor omului şi prin care s-a cerut tuturor ţărilor să ofere garanţii constituţionale pentru libertatea presei.
Conferinţa generală a UNESCO a adoptat la 15 octombrie 1991 o rezoluţie privind ‘Promovarea libertăţii presei în lume’ care recunoştea că ‘o presă liberă, pluralistă şi independentă este o componentă esenţială a oricărei societăţi democratice’, iar Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a instituit, la 23 decembrie 1993, ziua de 3 mai ca Zi mondială a libertăţii presei.
Cu acest prilej, UNESCO organizează anual o conferinţă internaţională.
Începând cu 1997, premiul mondial pentru libertatea presei UNESCO – Guillermo Cano, în valoare de 25 000 de dolari, este decernat în fiecare an cu ocazia acestei zile unei persoane, organizaţii sau instituţii ce se remarcă prin contribuţia esenţială la apărarea sau promovarea libertăţii presei, oriunde în lume. Premiul poartă numele jurnalistului columbian Guillermo Cano, asasinat în 1987, pentru că a denunţat activităţile traficanţilor de droguri din ţara sa.
Juriul internaţional este alcătuit din paisprezece jurnalişti profesionişti şi directori de publicaţii din toată lumea.
An de an se omagiază ziariştii morţi la datorie, precum şi cei care sunt închişi datorită activităţilor jurnalistice.
În anul 2000, în cadrul programului Freedom of Expression – FreeEx România, Agenţia de Monitorizare a Presei – AMP, în colaborare cu Asociaţia pentru Protejarea şi Promovarea Libertăţii de Exprimare (APPLE) şi Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) au iniţiat sărbătorirea Zilei Libertăţii Presei şi în România.
