Raportul, realizat de Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universităţii din Bucureşti, arată că 34% dintre români nu ştiu că genele tatălui sunt cele care influenţează sexul copilului nou-născut şi 66% consideră că antibioticele sunt bune pentru că tratează atât viruşii, cât şi bacteriile.
În schimb, România se situează pe primele locuri în Europa în ceea ce priveşte încrederea populaţiei în horoscop sau în numere norocoase. Peste 40% dintre respondenţi cred că „unele numere sunt deosebit de norocoase pentru anumiţi oameni” sau că zodia unui om îi influenţează personalitatea şi comportamentul. Aproximativ jumătate dintre cei intervievaţi cred că norocul este mai important pentru succesul în viaţă decât şcoala. La fel de mulţi ţin cont de zicala „dacă te mănâncă palma stângă vei primi bani” sau „cine nu are noroc în dragoste are noroc la cărţi”. 50% dintre cei care au răspuns acestui raport cred că deochiul poate fi prevenit cu ajutorul culorii roşii.
România se află printre primele cinci ţări europene ca procent al celor care merg cel puţin o data pe lună la biserică, respectiv 50%, iar patru români din cinci nu cred în teoria evoluţionistă şi cred că Dumnezeu a creat toate fiinţele, aşa cum sunt ele astăzi.
Studiul mai arată că trei sferturi dintre români spun că ştiința le schimbă viața prea repede, iar 59% consideră că ne bazăm prea mult pe ştiință şi prea puțin pe credința religioasă.
Potrivit concluziilor raportului de cercetare, publicul românesc se caracterizează printr-unul dintre cele mai mari deficite de cunoaştere ştiinţifică din Europa. „Stocul public de cunoaștere științifică din România contemporană relevă un deficit științific accentuat: aproximativ 80% din populație nu dispune de cunoștințe științifice elementare şi de un vocabular științific activ; de asemenea, aproximativ 80% dintre români nu știu cum este aplicată metoda experimentală de cercetare şi operează precar cu probabilitățile”, se arată în rezumatul raportului.
În context european, românii sunt mai puțin „alfabetizați” din punct de vedere științific. Deficitul cognitiv-științific al publicului român este unul dintre cele mai mari din Europa. Conform datelor Eurobarometrului special 224, România se afla în 2005 pe locul 24 din 29 de țări europene (EU29), în ceea ce priveşte nivelul cunoaşterii ştiințifice a publicului.
Investigaţia empirică a constat în utilizarea unui chestionar comparabil cu cele aplicate în cadrul Eurobarometrului Special al Comisiei Europene şi a fost realizată în perioada iulie-septembrie 2009 pe un eşantion stratificat multistadial probabilist, reprezentativ pentru populaţia de peste 18 ani din România. La cercetare au lucrat prof. univ. dr. Lazăr Vlăsceanu, conf. univ. dr. Cosima Rughiniş, lect. univ. dr. Adrian Duşa şi asist. univ. drd. Ioana Alexandra Mihai.
