money.ro: Cursul de calcul al accizelor în 2013 este de 4,5223 lei pentru un euro:
Este o majorare de aproximativ 5,2% faţă de valoarea folosită la calculul accizelor din 2012. În caz de consum constant, statul ar putea încasa cu peste 1 miliard de lei mai mult din accize în 2013, doar pe fondul diferenţei de curs. Cu toate acestea, accizele la motorină şi ţigarete vor creşte de la 1 ianuarie, respectiv 1 iulie. Carburanţii, ţigările, alcoolul şi cafeaua sunt principalele produse accizate. Se estimează că această categorie de venituri va aduce peste 20 de miliarde de lei în plus la buget în acest an.
zf.ro: ING, unul dintre cei mai mari brokeri, iese de pe bursă după 15 ani:
Bursa rămâne fără unul dintre cei mai mari brokeri după ce ING a anunţat ieri că închide operaţiunile de brokeraj pe mai multe pieţe. ING va închide operaţiunile de brokeraj din România, ca urmare a deciziei grupului olandez de a se retrage la nivel global de pe toate pieţele unde are astfel de activităţi, cu excepţia zonei Benelux (Belgia, Olanda şi Luxemburg) şi a Poloniei. Pentru bursa de la Bucureşti aceasta este o veste foarte proastă, în condiţiile în care ING era unul dintre cei mai mari intermediari din piaţă şi una dintre porţile de intrare pentru banii fondurilor de investiţii străine pe piaţa locală. ING a fost în primele nouă luni al doilea intermediar de pe bursă, pe piaţa de acţiuni, cu tranzacţii de 1,5 mld. lei (340 mil. euro) şi o cotă de piaţă de 12%. Olandezii au intrat pe piaţa locală de capital în 1998, iar o dată cu ei au venit şi o serie de investitori mari, bursa de la Bucureşti devenind dintr-o dată vizibilă pentru fondurile mari de investiţii care activau la Londra sau alte centre comerciale. Brokerii ING i-au adus pe bursă pe americanii de la Artio (Julius Baer), care au venit cu zeci de milioane de euro pe piaţa locală între 2000 şi 2004 când puţini investitori străini descoperiseră Petrom, BRD sau SIF-urile. „ING a intrat pe piaţă în 1998, când jocurile le făceau CA IB, Bank Austria, ABN sau SocGen. În acea perioadă, multe firme de brokeraj s-au închis sau au ieşit de pe piaţă din cauza crizei din 97-98, dar în locul lor au apărut altele la fel de puternice. Acum problema e că nu mai apare nimeni”, comenta ieri unul dintre concurenţii brokerilor de la ING.
capital.ro: eMAG aproape a cucerit Bulgaria, urmează Turcia şi Ucraina:
Iulian Stanciu şi-a atins aproape toate obiectivele propuse anul acesta, iar în anii ce vor urma ţintele sale sunt şi mai spectaculoase. Omul de afaceri a devenit acţionar unic la Network One Distribution (fostul Asesoft) şi Flanco, după ce în prealabil a cooptat Naspers, unul dintre cele mai active grupuri media internaționale, în acționariatul eMag. Şase luni de întâlniri şi discuţii a avut Stanciu cu sud-africanii de la Naspers înainte să bată palma, însă ceea ce nu se ştie este că, timp de doi ani, a insistat pe lângă Sebastian Ghiţă să renunţe la acţiunile sale. „Am vrut ca Sebastian Ghiţă să iasă din acţionariatul Asesoft pentru că direcţiile noastre nu mai erau compatibile. A lui cu media, energie, politică şi a mea cu un business construit cărămidă cu cărămidă, fără legături cu statul. Lucrurile trebuiau să se separe, pentru că altfel ambele părţi ar fi avut de pierdut”, spune Stanciu, care nu crede că va mai face vreodată afaceri cu mogulul media.
dailybusiness.ro: Solutia fiscala anticipata – mai multe riscuri decat avantaje:
Solutia fiscala anticipata ofera predictibilitate asupra tratamentului fiscal al unei tranzactii viitoare, insa mareste probabilitatea unei inspectii fiscale din partea ANAF. Totodata solutia fiscala anticipata isi poate pierde valabilitatea in cazul in care legislatia se modifica si favorizeaza o interpretare a ANAF ce ar putea fi avantajoasa mai mult pentru stat decat pentru contribuabil, spun specialistii Accace. Solutia fiscala anticipata (SFIA) este recomandata in cazurile in care contribuabilul urmeaza sa efectueze tranzactii ce presupun sume substantiale, cu implicatii fiscale majore.
Guvernul va relaxa semnificativ conditiile impuse eventualilor investitori la CFR Marfa in ceea ce priveste cuantumul garantiei si al taxei de participare la licitatia de privatizare, cum a procedat si in cazul Oltchim. In acelasi timp, Guvernul solicita dovezi privind experienta in domeniu si resursele financiare. Noul proiect al strategiei de privatizare a CFR Marfa, din data de 24 septembrie, impune o garantie de participare cuprinsa intre 3% si 20% din valoarea nominala a pachetului de actiuni si o taxa de participare in suma fixa de doar 20.000 euro. Guvernul intentioneaza sa vanda prin licitatie cu strigare un pachet de actiuni reprezentand 100% din capitalul social al CFR Marfa, precum si pachetul care va fi detinut de stat in urma conversiei datoriilor societatii in actiuni si cel rezultat in urma compensarii datoriilor CFR Marfa catre CFR S.A.
