money.ro: Absorbţia fondurilor UE structurale şi de coeziune – avans de doar 0,03% în septembrie:
Procentul absorbţiei fondurilor structurale şi de coeziune a avansat în septembrie cu doar 0,03% faţă de august, de la 9,69% la 9,70%, în condiţiile în care Comisia Europeană nu mai face plăţi pentru programele operaţionale. Nici statul nu mai face plăţi din resurse interne către beneficiari, de vreme ce acestea au avansat cu doar 0,74% în septembrie faţă de august de la 19,74% la 20,48%. La aproape şase ani de integrare europeană, România a atras de la UE, pe fondurile structurale, 1,86 mld. euro, din care 800 mil euro anul acesta.
zf.ro: Acţiunile băncilor au tras bursa în sus în prima săptămână din octombrie:
Bursa de la Bucureşti a crescut vineri cu 0,66%, iar de la începutul lunii indicele general BET-C a avansat cu 1,48%, astfel că raportat la nivelul de la finalul anului trecut, este cu 1,27% mai sus. Indicele BET-XT, al celor mai lichide 25 de acţiuni, a crescut cu 1,73% în săptămâna trecută, iar indicele BET, al primelor zece titluri în funcţie de lichiditate, a avansat cu 2,14%. Comparativ cu nivelul din 2011, indicele BET-XT este în urcare cu 12%, iar indicele BET cu 11,28%. În şedinţa de vineri indicele BET, al celor mai lichide zece acţiuni, a crescut cu 0,93%, iar indicele extins al Bursei, BET-XT, a încheiat cu 1,05% peste nivelul de joi. Indicele BET-XT reflectă evoluţia primelor 25 de acţiuni româneşti în funcţie de lichiditate, inclusiv SIF-urile şi Fondul Proprietatea (FP).
capital.ro: Fiscul vrea să aducă băncilor clienţi cu forţa:
Limitarea plăților cash la sume de ordinul câtorva sute de euro (1.000 de lei) ajută doar băncile la comisioane, dar nu combate nici economia subterană, nici evaziunea fiscală. Printre „intruziunile în viața privată“ condamnate de lege se numără și cele făcute cu mijloace electronice. Cum ar fi interceptarea convorbirilor telefonice sau e-mailurile. „Interceptarea“ plăților dintre persoane fizice ar putea intra în aceeași categorie dacă nu ar fi protejată prin diferite legi date tot de stat. Vorbim despre intenția de limitare a sumei maxime pentru plățile cash, plăți limitate deja pentru persoanele juridice. În prezent, o companie poate face într-o zi plăţi cash către o altă firmă sau o persoană fizică de cel mult 5.000 de lei, iar valoarea cumulată a operaţiunilor cu numerar nu poate depăşi 10.000 de lei pe zi.
dailybusiness.ro: Firmele de stat mor pe capete:
Cazul Oltchim este cel mai bun exemplu privind politica falimentara pe care statul o duce la firmele la care este inca actionar majoritar. De asemenea, CFR Marfa, Tarom si Hidroelectrica sunt in pragul colapsului. Oamenii de afaceri si expertii avertizeaza ca fara solutii rapide, riscam sa dam peste cap mediul de business, cu consecinte foarte grave asupra economiei si mai departe, in buzunarul fiecaruia. In jurul Oltchim graviteaza cateva zeci de firme – furnizori, beneficiari etc – care in acest moment, sunt in pragul falimentului. Mai departe, consecintele negative ale inchiderii combinatului se duc pe lantul economic, afectand sute daca nu mii de afaceri. La fel se intampla la Hidroelectrica, CFR Marfa si alte firme de stat. “Cea mai mare crima in economie este sa inchizi o firma de asemenea marime”, a declarat Cristian Parvan, secretarul general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri.
business24.ro: Independenta energetica a Romaniei necesita investitii de 3 mld euro:
Romania ar putea sa isi asigure independenta energetica cu investitii anuale de 3-4 miliarde euro pana in 2030, este de parere directorul general OMV Petrom, Mariana Gheorghe. „Industria energetica din Romania are un potential deosebit, nu numai de a sigura resursele necesare Romaniei, dar are si potentialul de a fi un factor de crestere economica. Directorul general OMV Petrom a mai aratat ca dependenta fata de importuri va creste in timp la aproximativ 50% din consum, in absenta investitiilor. „Dependenta de importuri ar putea creste de la circa 20% in 2010 la 50% in anul 2030. Aceasta daca noi nu facem acele investitiile necsare pentru a creste productia locala astfel incat sa ne asiguram o pozitie de independenta strategica energetica.
