ZF: Cum a ajuns în insolvenţă Petromservice, companie cu active şi afaceri de 380 mil. euro? Unde au ajuns cele 328 mil. euro încasate de la Petrom? La patru ani după ce austriecii de la OMV le-a plătit lui Sorin Ovidiu Vîntu şi lui Liviu Luca 328 de milioane de euro pentru a prelua activitatea Petromservice două întrebări rămân fără răspuns: de ce au plătit austriecii atât de mult ca să preia angajaţii de care Petrom a scăpat în 2002 şi unde au dispărut banii. PSV Company, fosta Petromservice, a intrat surprinzător în insolvenţă în 2009, la doar un an după ce a încasat banii austriecilor. Ieri Liviu Luca, unul dintre cei mai puternici lideri de sindicat din România, şi Sorin Ovidiu Vîntu au fost reţinuţi pentru 24 de ore, iar procurorii care vor cere arestarea lor preventivă pentru delapidarea Petromservice şi spălare de bani, prejudiciul adus companiei fiind de peste 83 de milioane de euro. Infracţiunile s-au comis în 2008-2009.
România liberă: Cât plătesc regii asfaltului pentru autostrada întârziată. Cei trei constructori ar putea plăti penalităţi care depăşesc cu puţin peste 1% din valoarea contractului lor. Constructorii autostrăzii Moara Vlăsiei-Ploieşti încasează pentru lucrările făcute, în medie, 4 milioane euro pe lună, sumă de opt ori mai mare decât penalităţile care ar fi plătite în aceeaşi perioadă de timp dacă ar sta degeaba. Firmele Spedition UMB, Pa&Co şi Euroconstruct Trading 98, care realizează cei aproximativ 40 de kilometri de autostradă cuprinşi între localităţile Moara Vlăsiei şi Ploieşti, vor plăti penalităţi de 0,05%/zi de întârziere, pentru închiderea lucrărilor la autostradă în luna aprilie 2012, în loc de 15 decembrie 2011, după cum au renegociat în vara acestui an cu Ministerul Transporturilor.
Adevărul: Europa intră în noua eră a austerităţii. În timp ce europenii încă se luptă cu efectele măsurilor de austeritate impuse în ultimii doi ani, mai multe guverne din UE anunţă noi tăieri bugetare şi majorări de taxe. Era austerităţii este departe de a se fi încheiat în Europa. După ce liderii europeni au fost „certaţi” de Fondul Monetar Internaţional, oficiali americani şi reprezentanţi ai mediilor de afaceri pentru măsurile prea dure, tot mai multe guverne din Uniunea Europeană (UE) au anunţat în ultimele zile noi pachete bazate, în primul rând, pe reducerea drastică a cheltuielilor bugetare, pe introducerea unor noi taxe şi pe majorarea impozitelor.
Bursa: Aviz favorabil pentru creşterea pragului la SIF-uri. Proiectul legislativ privind majorarea pragului de deţinere la SIF-uri de la 1% la 5%, a primit aviz favorabil, ieri, din partea Comisiei de buget-finanţe din Camera Deputaţilor, potrivit senatorului Ovidiu Marian. „Următorul pas este ca proiectul să fie votat şi în plen”, a spus senatorul PDL Ovidiu Marian, unul dintre iniţiatorii proiectului.
Gândul – FMI: Europa de Est s-ar putea confrunta cu un deficit de lichiditate din cauza crizei din zona euro. Europa de Est s-ar putea confrunta cu un deficit de finanţare odată cu retragerea lichidităţilor din regiune de către băncile din Vest, afectate de criza datoriilor suverane din zona euro, a avertizat, luni, directorul Fondului Monetar Internaţional, Christine Lagarde. În sistemele financiare din fostul bloc comunist persistă „falii mari”, care amplifică impactul dependenţei ridicate de exporturi către Europa de Vest, a spus Lagarde, într-un discurs la Universitatea de Stat a Ministerului de Finanţe de la Moscova, după o întâlnire cu preşedintele Dimitri Medvedev.
