ZF – Autostrăzile la raport: Recordul „hărniciei“ la Ministerul Transporturilor a fost un avans de 2% într-un an pe Autostrada Suplacu de Barcău-Borş. Pe şantierul autostrăzii Suplacu de Barcău – Borş a fost înregistrat în 14 luni un avans de 2%, de la un procent de finalizare de 39,5% la 41,5%. Procentele nu spun multe, dar practic într-un an şi două luni s-a trecut de la 25,28 de kilometri de autostradă construiţi, la 26,56 de kilometri. Adică s-au făcut 1,28 kilometri. Adică 3 metri pe zi. Trei paşi. n afară de recordul negativ înregistrat pe segmentul Suplacu de Barcău – Borş, al doilea a fost cel de pe şantierul Moara Vlăsiei – Ploieşti, undes-a avansat în 14 luni cu 12%, în perioada 1 iulie 2010 – 1 septembrie 2011.
România liberă: Şpagă de un miliard la Universitatea de Medicină Iaşi. Rectorul Universităţii de Medicină din Iaşi este acuzat că ar fi participat la aranjarea unor licitaţii publice cu bani europeni. „Toate licitaţiile au fost la vedere”, se apără Vasile Astărăstoae. Doi directori de la Universitatea de Medicină şi Farmacie Iaşi împreună cu rectorul Vasile Astărăstoae sunt acuzaţi că ar fi măsluit licitaţii pentru proiecte europene. Unul dintre acestea se referă la crearea unei platforme informatice pentru universitate.
Adevărul: UE către bănci: Eu v-am salvat, eu vă falimentez! Miercuri a fost prezentat marele plan pentru consolidarea sistemului bancar european şi evitarea unor falimente-domino. Cel puţin asta susţin oficialii europeni. În paralel, aceiaşi politicieni au anunţat că vor forţa băncile să accepte pierderi de 50% pentru împrumuturile pe care le-au acordat Greciei, decizie ce ar putea arunca în colaps instituţii de credit din întreaga UE. Mult-aşteptatul plan de salvare a zonei euro a venit pe bucăţele.
EVZ: Cum poate România să ajungă la deficit bugetar zero, în patru ani. Într-un dialog cu mai mulţi reputaţi economişti, EVZ a schiţat un plan de reducere a deficitului bugetar (pentru care România a fixat cu finanţatorii externi o ţintă de 4,4% din produsul intern brut în acest an) la zero, până în anul 2015. Asta ar însemna să nu mai fie nevoie să ne împrumutăm pentru a ne plăti cheltuielile curente. În mare, pentru a atinge ţinta fixată, ar trebui să decongestionăm aparatul bugetar, să informatizăm administraţia fiscală, să reformăm companiile de stat şi să creştem gradul de absorbţie a fondurilor europene.
Dailybusiness: Marii comercianti continua extinderile, desi consumul scade de trei ani. Marile lanturi de retail au cheltuit in ultimii doi ani peste 1 miliard de euro in extindere, dupa ce in perioada 2000-2008 am asistat la un adevarat boom in domeniu. Consumul ar putea fi sustinut de cresterea salariala, ceea ce pe termen scurt, in urmatorii 2 ani, nu se va intampla, a spus Nicolae Childesciuc, economist sef ING Romania. O alta solutie pentru cresterea consumului ar fi creditarea, insa “nu ai cui sa dai credite daca nu ai cerere. Romanul se uita astazi la rata dobanzii, care in perioada boom-ului nu era importanta. Din 2008, s-a inregistrat o stopare agresiva a creditarii, pentru ca banii de afara au venit mult mai greu, iar dobanzile la creditele in lei au crescut la 20%”, a explicat acesta, care estimeaza totusi o crestere a consumului in 2012 cu 1%.
