ZF: Topul programelor de MBA oferite pe piaţa românească de educaţie în business. Cel mai bine cotat program de MBA în acest an este cel oferit de americanii de la Tiffin University la Universitatea Bucureşti, urmaţi îndeaproape de programul de EMBA al ASEBUSS şi de austriecii de la WU Executive Academy. EMBA înseamnă Executive MBA, adică un program care presupune mai multă experienţă anterioară în management.
EVZ: Ce pierzi şi ce câştigi dacă iei un credit-clonă la „Prima casă”. Acordarea rapidă este principalul avantaj al creditelor similare celor din programul „Prima casă”. Avansul cerut de bănci pentru accesarea acestor împrumuturi-clonă este însă mai mare. Raiffeisen Bank, Banca Comercială Română, CEC Bank, Bancpost, RBS au în portofolii credite similare celor din programul „Prima casă”. Ofertele primelor două bănci sunt dedicate în special celor care au depus dosar în cadrul programului, dar nu au luat un credit din cauză că banca finanţatoare a epuizat garanţiile guvernamentale.
Gândul: Ce ar putea “cumpăra” China cu rezervele valutare de 3.000 miliarde dolari: datoria publică a Italiei până în 2062, sau primele 10 mari companii din SUA. China ar putea „pune deoparte” 25 miliarde de barili de ţiţei, arată analiştii de la Financial Times. Având în vedere consumul din luna februarie, această rezervă ar acoperi aproape 13 ani de importuri nete de petrol. Dar despre companii? China ar putea cumpăra cele mai mari zece firme listate la Bursă din America, de la ExxonMobil la JP Morgan.
Adevărul: România a ratat ieşirea pe pieţele de capital. Reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu, spune că autorităţile au pierdut un moment prielnic pentru a reveni în atenţia investitorilor în datorii suverane. Platforma prin care Finanţele intenţionează să atragă bani de pe pieţele externe nu a produs încă niciun rezultat. Statul rămâne orientat spre băncile interne. Chiar dacă Guvernul va reuşi să respecte ţinta de deficit bugetar negociată cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi în acest an, respectiv de 4,4% din PIB, acest lucru nu reduce semnificativ nevoia de finanţare.
Capital: Câţi bani mai trimit acasă românii care lucrează afară? După ce ani la rând România a beneficiat de intrări importante de valută de lucrătorii români din străinătate, începutul acestui an e cel mai rău din 2005 încoace. Sumele trimise în ţară de „stranieri” în primele două luni cumulează 463 milioane euro, minimul ultimilor şapte ani pentru această periodă, potrivit datelor BNR. Dacă în ianuarie remiterile „stranierilor” au fost cele mai mici din 2005 încoace, de numai 226 milioane euro, în februarie sumele au depăşit uşor acest minim, fiind de 237 milioane euro.
