Gandul: Un an exceptional pentru agricultura: A cui este în realitate producţia-record de grâu a României. „Agricultura nu mai este doar o simplă îndeletnicire pentru români, ci a devenit o adevărată afacere, datorită creşterii preţurilor la cereale, majorării nivelului subvenţiilor şi acordării de avansuri la subvenţii de către Ministerul Agriculturii”, este de părere Ştefan Poienaru, unul dintre marii producători de cereale din România.
Ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără, a declarat pentru gândul că România ar putea avea o producţie-record de 8 milioane de tone de grâu în acest an, din care jumătate ar putea fi exportată. „Luând în calcul şi cantităţile nedeclarate de către micii producători, anul acesta producţia de grâu a României ar putea ajunge la 8 milioane de tone. România ar putea avea disponibil pentru export o cantitate de 4 milioane de tone de grâu. Avem experienţa de anul trecut, când am reuşit să pătrundem pe multe pieţe externe. Şi anul acesta vom urma aceiaşi paşi. Este important ca România să se menţină în clubul exportatorilor de grâu”, ne-a declarat Tabără, menţionând între pieţele externe unde se poate exporta grâu statele din Nordul Africii şi Orientul Mijlociu.
Capital.ro: Valoarea acţiunilor băncii lui Patriciu s-a prăbuşit din momentul în care a cumpărat-o. În luna septembrie a anului 2009, omul de afaceri Dinu Patriciu cumpăra o importantă bancă din Georgia. Graficul de mai jos arată cum au evoluat acţiunile băncii după momentul preluării.
La vremea aceea, în știrea prin care anunța tranzacția, capital.ro scria următoarele rânduri: „Omul de afaceri anunţă că aplică reţeta care l-a îmbogăţit în România: cumperi ieftin o companie şi apoi o vinzi scump”. La doi ani de la tranzacție, se conturează o realitate interesantă a evoluției acțiunilor băncii tranzacționate la Bursa de la Tibilisi.
Romania Libera: Mărirea şi decăderea imperiului Micula. Ce se alege de “Frutti-Fresh”, una dintre poveştile de succes ale capitalismului autohton? Imperiul bihorean al mâncării şi băuturilor, care la sfârşitul anilor ’90 domina agresiv piaţa de profil, a ajuns acum să se restrângă dramatic ca urmare a scăderi cotei într-o piaţă care la rândul ei se micşorează şi anunţă concedieri masive, care ar putea depăşi o treime din forţa de muncă de aproximativ 10.000 de persoane.
În 1996, sucrile carbogazoase Frutti Fresh produse de European Drinks aveau jumătate din piaţă, adică mai mult decât Coca-Cola şi Pepsi la un loc. România era singura ţară unde Coca-Cola nu era lider de piaţă. Însă strategia bazată pe preţuri mici s-a întors împotriva companiei în anii 2000. Când standardul de viaţă şi pretenţiile românilor au crescut, vânzările de răcoritoare ieftine, eufemistic denumite de grup “value for money”, au început declinul. Creşteri şi scăderi asemănătoare a văzut afacerea fraţilor Micula şi pe piaţa apei minerale, a alcoolului distilat, a berii la pet sau a snacks-urilor.
Suferintele mall-urilor: Grand Arena are cele mai mari datorii de recuperat. Compania Euroinvest Intermed, proprietarul mall-ului bucurestean Grand Arena, isi cheama o buna parte din chiriasi in judecata, inaintand ordonante de plata impotriva a 12 firme, printre care Jolidon sau Coffee Management. Problemele de incasari ale mall-urilor locale au inceput sa fie din ce in ce mai vizibile in instantele de judecata incepand cu 2010, insa numarul dosarelor ramane in continuare unul redus. Anul trecut, proprietarul City Mall, centru comercial aflat in procedura de faliment, avea cei mai multi retaileri datornici, luand in calcul dosarele de pe tribunal.
In 2011, situatia s-a schimbat si proprietarul Grand Arena conduce topul, doar pe 16 august fiind inregistrate 12 ordonante de plata. Practic, compania aduce in judecata undeva la 10% din numarul firmelor prezente in centrul comercial. Pe de alta parte, si proprietarul mall-ului are datorii catre alte firme. Recent, Romtelecom a cerut insolventa EuroInvest la Tribunalul Bucuresti.
Financiarul.ro: Locuinte ANL la pret de dezvoltator, dublu fata de „standardul de cost“. Guvernul a aprobat constructia a 1.400 de apartamente ANL in Sectorul 2, o investitie de 290 mil. lei. Costul de executie propus, de aproximativ 860 euro/mpcd, depaseste de circa doua ori standardul de cost de 380 euro/mpcd legiferat de ministerul patronat de Elena Udrea
Executivul va aloca prin hotarare de guvern suma de 290 mil. lei pentru construirea a 1.400 de apartamente sociale in Sectorul 2 din Capitala, suma dedicata proiectului (per unitate locativa – UL) fiind de doua ori mai mare fata de costul standard impus de guvern anul trecut printr-un act normativ. Daca o locuinta medie are o suprafata construita desfasurata de 60 mp, la un curs de 4,25 lei/euro, rezulta, potrivit prevederilor de alocare guvernamentale, ca pretul mediu de construire va fi de 857 euro/mp, adica dublu fata de costul de 380 euro/mpcd plus TVA, stabilit prin standardele de cost si anuntat de reprezentantii ANL.
Totodata, costul de construire propus pentru proiectul ANL, de aproximativ 50.000 euro/UL sau circa 860 euro/mp, este echivalent sau depaseste pretul mediu de tranzactionare practicat pe piata din Capitala.
