Gandul: Pentru ce au primit regii asfaltului 1,6 miliarde de euro de la statul roman. Patru firme româneşti au câştigat, de-a lungul ultimilor cinci ani, contracte cu CNADNR a căror valoare, de peste 1,66 miliarde de euro fără TVA, depăşeşte 1% din PIB-ul României. În ciuda crizei, anii electorali 2008-2009 au fost cei mai profitabili pentru afacerile regilor asfaltului. Mare parte a acestor sume nu au mers către construcţia de drumuri şi autostrăzi, ci către „plombarea” şi întreţinerea multianuală a celor existente. Aparent, Ministerul Transporturilor pare a se lepădă de Umbrărescu, Besciu şi Căşuneanu şi le reziliază contractele de pe un tronson al autostrăzii Bucureşti-Braşov. Pe de altă parte, firmele controlate de regii asfaltului, cu excepţia celei a lui Costel Căşuneanu, dar incluzând-o pe cea a lui Nelu Iordache, se numără printre câştigătorii licitaţiilor de pe Coridorul IV, finanţat preponderent cu bani de la Uniunea Europeană.
Ziarul Financiar: 12.700 de persoane deţin depozite în bănci de 4 miliarde de euro. Având fiecare în medie plasamente de 300.000 de euro la cel puţin o bancă, aceştia sunt clienţii pentru care se bat bancherii, dar şi companiile din industria luxului. Mai puţin de 12.700 de români ţin la bănci aproape patru miliarde de euro în depozite de peste 100.000 de euro, concentrând astfel aproape o cincime din economiile totale ale populaţiei, arată datele Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar (FGDB).
În acelaşi timp, 14,8 milioane de deponenţi cu economii mici deţin plasamente la bănci de aproape 17 mld. euro, ceea ce arată capacitatea redusă de economisire. „Poate fi considerată o discrepanţă destul de mare”, spune Radu Crăciun, directorul de investiţii al Eureko Pensii. Analiştii spun că încurajarea economisirii este o sursă stabilă de creştere economică pentru viitor.
Curierul National: Unde a dispărut grâul românesc? Chiar dacă recolta de grâu de anul trecut a fost una bună, România nu face excepţie nici anul acesta de a apela la importuri pentru industria de panificaţie. Tentaţi de preţurile mai mult decât atrăgătoare de pe bursele internaţionale de mărfuri, comercianţii de cereale din România au vândut cantităţi mari de grâu, astfel că producţia autohtonă se pare că s-a terminat.
Preşedintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Industria Alimentară (FNSIA), Dragoş Frumosu ne-a menţionat, de asemenea, că producţia autohtonă de grâu pentru panificaţie s-a terminat, şi nu pentru că nu a fost suficientă ci pentru că am exportat-o.
”Există o diversitate foarte mare în ceea ce priveşte producţia de grâu şi importurile, pentru că unele firme au început de mult să importe grâu, altele încă mai au ceva, ceva prin depozite, iar alţii importă făină.
Capital.ro: Ce universităţi româneşti vor da faliment. Două universități din Timiș au fuzionat luna aceasta. E doar începutul: o bună parte din cele peste o sută de instituții de învățământ superior vor rămâne, de anul viitor, fără 30% din finanțarea de bază. Cu alte cuvinte, vor da faliment. Cine a priceput cum va arăta sistemul universitar de la anul să ridice mâna sus! Cam aceasta e starea de spirit în rândul profesorilor, studenților, ba chiar și al multor fucționari din cadrul Ministerului Educației (MECTS), la mai bine de două luni de la promulgarea noii legi organice a domeniului. Confuzia persistă, pe de o parte, pentru că multe instituții de învățământ și asociații universitare încearcă în continuare să modifice unele amendamente din lege; pe de alta, pentru că noile prevederi, chiar dacă aduc diferențe radicale față de vechea situație, trebuie să fie implementate de aceiași oameni, din vechiul sistem. Și mulți fie nu vor, fie nu se pot adapta într-un timp atât de scurt la schimbare. Poate cel mai relevant exemplu în acest sens este modul în care vor fi finanțate universitățile din 2012.
Evz: Cine a luat primă de Paşte în al treilea an de criză. O parte dintre angajaţii din sectorul bancar şi unii salariaţi ai marilor companii au luat anul acesta primă de Paşte, deşi recesiunea se resimte încă puternic în multe sectoare. Unele companii le-au o feritprimeangajaţilor, însă valoarea acestora a scăzut la câteva sute de lei, în timp ce înainte de criză ajungeau şi la o jumătate de salariu, potrivit in formaţiilor strân se de EVZ. Băncile, care au unii dintre cel mai bine retribuiţi angajaţi din economie, le-au oferit în acest an prime de Paşte angajaţilor, deşi unele le-au inclus în bonusurile anuale. Media primelor de Paşte din sector a fost de circa 300 de lei anul acesta, potrivit lui Constantin Paraschiv, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Asigurări şi Bănci (FSAB). „Anul trecut, media a fost de circa 500 de lei, mult sub cea din anii anteriori crizei, când primeau circa un salariu, împărţit sub formă de două prime: cea de Paşte şi cea de Crăciun”, a spus Constantin Paraschiv.
