ZF: Momentul adevărului la Petrom: astăzi se încheie oferta statului. Astăzi se încheie oferta publică prin care statul vinde 9,84% din acţiunile Petrom, cea mai mare tranzacţie din istoria bursei de la Bucureşti.
De rezultatul acestei oferte depinde viitorul programului de privatizare prin Bursă asumat de Guvern faţă de FMI, care mai prevede vânzarea pe Bursă a unor pachete de 15% din Transelectrica şi Transgaz până la finele anului, şi listarea Romgaz şi Hidroelectrica, în următorii ani. Principalul obiectiv al ofertei este atragerea unui număr suficient de mare de investitori care să subscrie acţiuni în valoare de circa 485 mil. euro. Rezultatul ofertei Petrom va arăta cum percep investitorii străini piaţa de capital din România. Un nivel ridicat al subscrierilor şi un preţ peste cel din piaţă ar arăta că există interes din partea marilor fonduri străine pentru piaţa locală, în timp ce un eventual eşec (investitorii vor subscrie mai puţin de 80% din numărul total de acţiuni) ar însemna o lovitură puternică pentru Guvern, dar şi pentru viitorul pieţei locale de capital.
EVZ: Muncitorii români se trezesc din visul spaniol. Norvegia, venim! Spaniolii pregătesc interdicţii românilor care se urcă în autocar şi merg să se angajeze la ei. Cei care s-au stabilit acolo, chiar dacă nu sunt vizaţi, cred că imaginea lor va avea de suferit. Astăzi se va decide dacă românii care vor să lucreze în Spania vor avea interdicţie. Cei care s-au stabilit în Peninsula Iberică spun că e vorba de o măsură populistă, electorală, pentru că oricum numărul conaţionalilor care îşi doresc să lucreze acolo e într-o scădere considerabilă. Vântul crizei din Spania şi această ştire i-a cam pus pe gânduri pe români. „Acum nu mai suntem în situaţia să ne facem planuri de viitor, că vrem să rămânem sau să plecăm. Pur şi simplu aşteptăm să vedem cât mai rezistăm la locul de muncă şi după aceea vom vedea. Stresul s-a instalat printre noi, iar neputinţa ne doboară”, povesteşte, pentru „Evenimentul Zilei” Vasilica Stir, preşedinta Asociaţiei Femeia, din Madrid.
Romania Libera: De ce a crăpat asfaltul de pe Basarab. Primăria Bucureşti susţine că gropile apărute nu sunt dovada lipsei de calitate a lucrărilor efectuate. Asfaltul aşternut peste Pasajul Basarab, şi care a costat zeci de milioane de euro, are probleme la doar câteva săptămâni după inaugurare. În urmă cu câteva zile, crăpături de zeci de centimetri lungime au apărut în asfalt, exact în zona podului hobanat (porţiunea susţinută de cabluri).
La câteva ore după ce presa a sesizat faptul că şoferii dau cu roţile în gropile noului pasaj, constructorul a astupat rapid craterele apărute. De două zile, echipe de tehnicieni fac de zor măsurători pe porţiunea unde au apărut problemele. Se măsoară temperatura asfaltului, care din cauza vremii caniculare ajunge să aibă la suprafaţă şi 70 de grade Celsius. Gropile sunt amplasate simetric, de o parte şi de alta a axei podului suspendat, înaintea bretelelor de circulaţie care fac legătura spre Calea Plevnei, respectiv Splaiul Independenţei.
Adevarul: România în criză: precauţie în salarii. Statele cu o atitudine precaută în criză, cum e şi România, au îngheţat sau chiar au redus salariile minime pe economie. Guvernele risipitoare, precum cele din dominoul mediteraneean, au crescut veniturile minime pe economie şi asta le face mai dureroasă austeritatea.
Datele pe primul trimestru al anului 2011 ale Biroului European de Statistică Eurostat arată că România se menţine pe penultimul loc din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte salariul minim pe economie, cu 157,20 euro pe lună. În urma noastră se mai află doar Bulgaria, cu 122,71 euro. În topul european apar doar 20 de ţări, întrucât şase state nu au o astfel de legislaţie care să impună un venit minim pe economie: Danemarca, Germania, Italia, Cipru, Austria, Finlanda şi Suedia.
Daily Business: Marirea si decaderea Daciei. Cum a ajuns motorul exporturilor sa se inece ca tiganul la mal. Dacia a ajuns precum inotatorul care a condus toata cursa, iar aproape de finis mai are putin si se ineaca. Dupa ce a devenit subiect in manualele de economie la capitolul „cum faci performanta in vreme de criza”, anul acesta, producatorul auto a fost ajuns din urma de concurenta si, culmea, tocmai iesirea din recesiune l-a prins aproape nepregatit.
Vanzarile Dacia de autoturisme si vehicule comerciale usoare au scazut in primul semestru al acestui an cu 2,9%, la 176.956 de unitati, de la 182.153 in aceeasi perioada a anului trecut. Este pentru prima data din 1999 cand Dacia anunta o scadere de vanzari. In Franta, de exemplu, una dintre principalele piete de export, vanzarile s-au redus cu 21,6%, iar in Spania cu 39%. Declinul s-a accentuat in iunie cand vanzarile Dacia au scazut cu 54%.
