ZF: Deficit bugetar zero, scutul de protecţie al României ca să nu derapeze din cauza crizei internaţionale. Continuarea crizei de-a lungul câtorva ani este un scenariu pe cale să devină o realitate ce ar putea obliga Guvernul să rediscute nivelul deficitului bugetar şi chiar să încerce să-l apropie de zero pentru siguranţă maximă. Prelungirea crizei, căderea pieţelor financiare, stagnarea economică sau o creştere anemică, sunt o realitate pe care nu şi-o doreşte nimeni, dar căreia va trebui să-i facem faţă. Preşedintele Traian Băsescu, care în cel de-al doilea mandat al său a trasat, practic, liniile directoare şi a făcut publice mesajele Guvernului, aşterne în faţă un covor cenuşiu: criza care va continua chiar şi în următorii patru ani.
Gândul: Tănăsescu, FMI: Să ne pregătim pentru un alt fel de comportament, pentru un alt mod de a trăi pe Pământ. Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI, este de părere că actualele derapaje din economia mondială au fost cauzate de „slăbiciunea factorilor de decizie”. „Ceea ce se întâmplă acum cu economia globală nu s-a mai întâmplat niciodată în istoria omenirii. Slăbiciunea factorilor de decizie, inclusiv a celor din Vest, a condus la aceste derapaje. Trebuie să ne pregătim pentru un alt fel de comportament, pentru un alt mod de a trăi pe Pământ”, a declarat pentru gândul Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI.
Adevărul: Top 5 universităţi care dau profesori de nota de 1. „Adevărul“ a obţinut un document al Ministerului Educaţiei care arată că marile universităţi de stat dau şi absolvenţi foarte slabi. Aproape 40% din profesorii care au picat cu note sub 5 la titularizare sunt produsul a cinci universităţi, din care patru de stat. Surpriza este completă: printre cele cinci universităţi care au produs cei mai mulţi dintre profesorii care au picat lamentabil la examenul de titularizare din luna iunie, doar numele uneia dintre ele putea fi prevăzut: „Spiru Haret” (USH). Urmează, în ordine, „Babeş-Bolyai” din Cluj (UBB), Universitatea din Bucureşti (UB), cea din Craiova şi „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Trei dintre aceste instituţii ocupă şi podiumul în clasamentul celor mai bune universităţi din România, potrivit clasificării făcute recent de Asociaţia Universităţilor Europene.
EVZ: Cine mai crede în euro. Lituania, micul stat baltic cu doar trei milioane de locuitori, este poate cel mai mare susținător al monedei europene. Nu a renunțat la ideea de a face parte din zona euro chiar dacă acum economiștii văd beneficii în neapartenența la această zonă de unitate monetară. ”Sunt optimist şi cred în continuare în Europa şi în euro. Europa a traversat numeroase crize şi de fiecare dată a ieşit mai puternică. Să nu ne lăsăm impresionaţi de previziunile pesimiste”, a declarat premierul lituanian pentru postul privat de radio Ziniu radijas.
România liberă: Coridorul IV face ocol prin Braşov. Statul va demara pentru a treia oară concesiunea autostrăzii Comarnic-Braşov, însă prelungită de data aceasta până la Făgăraş. Se va demara şi concesiunea unui semi-inel de autostradă în sudul Bucureştiului, oferit la pachet cu taxarea autostrăzilor Bucureşti-Piteşti şi Bucureşti-Constanţa. Ministerul Transporturilor renunţă la construirea în concesiune a unei autostrăzi pe coridorul IV de transport paneuropean, între Piteşti şi Sibiu, urmând să construiască, tot în acelaşi sistem de parteneriat public privat o autostradă între Comarnic, Braşov şi Făgăraş.
