ZF: Europa reînvie, dar România tot se întreabă cum să ţină banii băncilor străine în ţară. Nouă din zece bănci străine care controlează jucători locali de top 10 au nevoie de miliarde de euro pentru recapitalizare. România s-a ales din discuţiile de 10 ore purtate miercuri-noapte de liderii zonei euro cu o frază alambicată pe care să o ia ca garanţie că băncile străine nu vor repatria fonduri sub presiunea necesităţilor de a-şi consolida propriile capitaluri măcinate de criză.
Adevărul: A dat ciocolata elveţiană pe porcii de Dorneşti. Elveţianul Konrad Hafner (46 de ani), fost director la Heidi România, şi-a vândut acţiunile la societate şi s-a mutat într-un sat din Bucovina, unde creşte animale şi face suc de mere. Sunt oameni pentru care banii şi succesul în afaceri nu înseamnă totul. Konrad Hafner (46 de ani), fondator şi fost acţionar al Heidi Chocolate România, demonstrează acest lucru cu prisosinţă într-un sat din judeţul Suceava, acolo unde s-a mutat în urmă cu mai bine de doi ani împreună cu soţia şi cu cele trei fete. Elveţianul a schimbat mirosul dulce-amărui al cremelor de ciocolată cu cel de balegă, şi sunetul maşinilor de lux cu guiţatul porcilor. Dar asta nu-l deranjează câtuşi de puţin.
Fin.ro: Ce va face Facebook cu datele tale. Reteaua de socializare Facebook va construi in nordul Suediei, nu departe de Cercul Polar, cel mai mare centru de prelucrare a datelor, echivalent ca suprafata cu 11 terenuri de fotbal. Va fi al treilea astfel de centru al Facebook in lume si primul in Europa. Locatia: orasul Luleaa, din nordul Suediei, nu departe de Cercul Polar. „Dupa un studiu riguros al diferitelor locuri de pe tot cuprinsul Europei, am ajuns la concluzia ca Luleaa ofera cele mai bune resurse, cu un climat care permite racirea naturala a instalatiilor, respectiv a servelor, si resurse energetice proprii”, a precizat grupul cu 800 milioane de utilizatori.
România liberă: Ce se schimbă în România după falimentul Greciei. Criza financiară care continuă şi lecţia dată de Grecia investitorilor imprudenţi fac ca bancherii să fie din ce în ce mai precauţi atunci când dau împrumuturi: le vor da mai scump sau chiar deloc. România este una dintre ţările cele mai riscante din Europa, astfel că măririle de dobânzi ar putea fi substanţiale. Oficialii români au reintrat, în ultimele săptămâni, în panica generată de potenţialul sumbru de finanţare a deficitului bugetar în următorii ani, după ce umbrela FMI va dispărea.
Gândul: Salvarea Greciei. Cine sunt stăpânii datoriei din Grecia, cu ce au fost ameninţaţi şi ce li s-a promis în schimb. Creditorii privaţi ai Greciei au acceptat, miercuri noaptea în timpul Consiliului European de la Bruxelles, după negocieri dure cu liderii politici ai statelor din zona Euro, să renunţe la 50% din banii pe care Grecia i-a împrumutat de la ei. Într-un efort comun, Merkel şi Sarkozy au convins instituţiile private să cedeze mai mult decât fusese vreodată vorba până acum. Băncile private nu au plecat cu mâna goală de la negocierile de ieri noapte, obţinând câteva promisiuni din partea statelor Euro: Renunţarea la 100 mld. euro din expunerea pe datoria grecească va fi sprijinită prin „fonduri oficiale” de aproximativ 30 mld. euro, ceea ce înseamnă că Grecia va primi un împrumut de 30 mld. de la Fondul European pentru Stabilitate Financiară, drept garanţie de stat pentru deţinătorii de eurobonduri greceşti.
