ZF: Marile corporaţii şi băncile chiar încep să se gândească că ar fi posibilă dispariţia euro. Odată ce liderii politici ai ţărilor membre au eşuat în tentativele de a veni în faţa pieţelor cu mesaje şi măsuri puternice şi credibile care să asigure coeziunea zonei euro, scenariul dizolvării eurozonei câştigă teren şi ceea ce părea o ipoteză halucinantă care stârnea dezbateri la conferinţele economice devine azi temă de lucru pentru bancheri şi top-executivi care încep să deseneze planuri de reacţie pentru cazul în care vor reînvia drahma grecească sau marca germană. Presa internaţională scrie despre companii precum ICAP, platforma globală de tranzacţii financiare, sau gigantul farma Novo Nordisk care îşi pun această problemă la modul practic. Corporaţii germane precum Siemens sau Volkswagen au ajuns să-şi mute banii în depozite la Banca Centrală Europeană, după cum scrie Reuters.
România liberă: Regii asfaltului, iertaţi de două noduri rutiere pe autostradă. Cele două noduri rutiere de pe autostrada A3 plătite de stat au devenit un simplu giratoriu. Regii asfaltului primesc însă aceeaşi bani. Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a renunţat la ideea construirii a două noduri rutiere în zona localităţii Bărcăneşti judeţul Prahova (intersecţia cu DN1) şi centura Vest Ploieşti. Primul nod nu se va mai face deloc, iar al doilea va fi scos la licitaţie în viitor, însă de abia după ce firmele Spedition UMB, Pa&Co şi Euconstruct Trading 98 – constructorii autostrăzii îşi vor fi încheiat contractul.
Cursdeguvernare.ro: România în criza europeană. Ce cărţi mai avem în mână. 1.Sistemul bancar relativ solid. Nu avem bănci româneşti cu probleme, chiar dacă băncile-mamă se confruntă cu anumite dificultăţi. Indicatorii se prezintă semnificativ mai bine decât se cere la nivel european, cu indicele de solvabilitate mediu situat la 13,43 (8% limita acceptată), fondurile proprii de nivel 1 la 7,5% (7% cerinţa europeană) şi indicatorul de lichiditate la nivel 1,34 ( efectiv faţă de necesar). 2.Echilibarea bugetară a funcţionat până în prezent. Cu 2,4% deficit la zece luni, ne situăm mult sub ţinta de 4,4%…
EVZ: Băncile şi firmele mici: o nouă relaţie de afaceri. Relația dintre instituțiile de creditare și IMM-uri s-a schimbat. În prezent, ambele părți caută soluții la probleme și fac planuri pentru a le pune în practică. La începutul lui 2008, când un bancher întreba un patron al unui IMM cu cifra de afaceri sub un milion de euro care sunt criteriile după care alege o bancă, invariabil, răspunsul era: „Dacă îmi aprobi creditul în 24 de ore şi nu mă întrebi ce fac cu banii, cu tine lucrez”. La începutul lui 2011, răspunsul la aceeaşi întrebare era: „Lucrez cu cine e mai ieftin şi cine îmi cere mai puţine garanţii“. Lucrurile par să se schimbe acum, la final de 2011. IMM-urile de talie mică, dar şi băncile încep sa înţeleagă că o relaţie de afaceri nu înseamnă doar produsul oferit (în principal un credit) sau preţul şi garanţiile.
Adevărul: Cum arată harta investiţiilor de miliarde de euro din energie. Autorităţile române au iniţiat în ultimii ani zece proiecte energetice uriaşe, în valoare totală de peste 15 miliarde de euro, care atrag interesul investitorilor din toată lumea. Sectorul energetic românesc are nevoie de investiţii uriaşe, estimate la 35-40 de miliarde de euro pentru următorii 25 de ani. În plus, potenţialul resurselor energetice ale ţării nu este suficient exploatat. Toate acestea au făcut din România un magnet pentru companii din toată lumea, care simt mirosul unui profit sigur în acest sector. Aşa au ajuns interesaţi de ţara noastră investitori din China, Coreea de Sud, Japonia, Canada, SUA, Rusia şi Uniunea Europeană, gata să participe la proiecte-gigant.
