Garantarea, solutia deblocarii finantarilor

criză, faliment, finanțare, Fondul National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii, Guvern, IMM

Deblocarea activitatii Fondului de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri si infiintarea unui Fond de Contragarantare au fost principalele cerinte ale mediului de afaceri la discutiile cu Guvernul pe marginea masurilor de combatere a efectelor crizei, iar reprezentantii Executivului si-au luat angajamentul sa le puna in practica. In acest sens, Fondul National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii (FNGCIMM) a fost operationalizat, iar ministrul pentru IMM-uri, Constantin Nita, a dat ca sigura aparitia legii de infiintare a Fondului de Contragarantare inca din aceasta luna, institutie care va primi de la stat 100 milioane de euro.

“Sprijinim mai departe Fondul de Garantare si de Contragarantare. Faptul ca facem acest fond cu un capital de 100 milioane de euro presupune ca mai multe firme, de patru-cinci ori mai multe firme, vor putea accesa garantii”, a estimat Nita.

Antreprenorul Radu Mircescu sustine teoretic cele doua masuri. “Trebuie specificat foate clar in ce conditii Fondul da garantiile, pentru ca s-ar putea sa avem surpriza sa fie mai multe conditii ca la banca. Infiintarea Fondului de Contragarantare, din acest punct de vedere, este binevenita, dar ne vom pronunta atunci cand va fi ceva concret”, spune acesta.

Din punctul sau de vedere, nu aceasta este cea mai importanta masura pentru impulsionarea IMM-urilor sa se dezvolte, ci sunt alte piedici mult mai importante care ar trebui eliminate. “De exemplu, relaxarea birocratiei, un regim fiscal adecvat, cum ar fi impozitarea progresiva, o politica clara in ceea ce priveste exporturile sau programele de sprijinire a produselor romanesti. Pe de alta parte, este nevoie si de implicarea bancilor pentru sprijinirea IMM-urilor. Sa nu uitam ca principala lor menire este creditarea, dar, se pare, in ultimul timp au uitat de acest lucru si se axeaza doar pe depozite. Si statul risca, si IMM-urile risca, numai bancile nu au venit cu o oferta concreta”, spune Mircescu.

Si ministrul pentru IMM-uri, Constantin Nita, a facut un apel la bancile comerciale sa vina cu propuneri pentru sprijinirea creditarii pentru firmele de mici dimensiuni. “Ma asteptam ca bancile sa vina cu un pachet de propuneri, sa ne prezinte ce gandesc despre situatia de criza si sa vina cu noutati pe piata. Fac un apel la banci sa vina cu astfel de propuneri, cu produse de sprijinire a IMM-urilor, cu credite pentru care sa garanteze Fondul”, a spus Nita.

Saptamana trecuta, presedintele FNGCIMM, Aurel Saramet, a prezentat oferta de garantii la care IMM-urile pot apela, in 2009, acesta asteptandu-se sa creasca cererea cu 60%, fata de anul trecut. Potrivit acestuia, estimarile, care au la baza cererile depuse in primele doua luni, arata ca Fondul ar putea acorda anul acesta garantii in valoare de 1,4 miliarde lei, pentru credite de aproape 2,8 miliarde lei. Totodata, oferta de garantii pe care IMM-urile le pot obtine a fost diversificata, in functie de provocarile aparute pe piata creditelor, cauzate de criza financiara. “Am ridicat procentajul de garantare la nivelul maxim admis de Uniunea Europeana pentru a ne incadra in prevederile ajutorului de stat, respectiv la 80%, indiferent de tipul de credit. Este unul dintre nivelurile cele mai ridicate din Uniunea Europeana, media este undeva la 60%”, a explicat Saramet.

De asemenea, in baza unei conventii cu Eximbank, Fondul ofera o garantie de 100%, prin sindicalizare, pentru creditele acordate pentru atragerea de fonduri UE. Pentru IMM-urile care intampina dificultati la plata datoriilor catre bugetul de stat, FNGCIMM a creat un produs special. “Am realizat un produs pentru garantarea creditelor obtinute de la banci pentru plata impozitelor la bugetul de stat. In aceasta perioada se vorbeste de o diminuare a varsamintelor la bugetul de stat. Multi au dificultati, si nu pentru ca sunt rau-platnici. Sustinem preluarea riscului, in proportie, de 80% si ne sfatuim cu Eximbank poate ar trebui sustinuta chiar cu 100%. Acum ramane de vazut cum isi vor exprima bancile apetitul pentru acest produs”, a spus presedintele Fondului.

De la inceputul anului, adauga acesta, a crescut foarte mult si numarul solicitarilor de garantii pentru credite restructurate, ca urmare a deprecierii valorilor imobiliare. “In ultimele doua luni, 30-35% din portofoliul nostru este reprezentat de garantii pentru credite suplimentare pentru acoperirea scaderii valorii activelor imobiliare. Exista credite a caror acoperire cu garantii reprezinta 60-70% din evaluarile vechi”, a mai spus Aurel Saramet.

In opinia presedintelui Consiliului National pentru Intreprinderile Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR), Ovidiu Nicolescu, solutiile cu care vine Fondul vor ajuta firmele sa iasa din impas, dar considera mai mult decat necesara si infiintarea Fondului de Contragarantare. “Pachetul de garantii cu care vine Fondul propune sase produse noi care sunt foarte bune. De cand a fost operationalizata, insa, activitatea institutiei este foarte intensa, iar daca aceasta criza se va adanci, nu va face fata, de aceea Fondul de Contragarantare trebuie infiintat cat mai repede”, a spus Nicolescu.

Oferirea de catre stat a unor garantii substantiale pentru creditele contractate de IMM-uri este cea mai buna solutie pentru finantare, dar si pentru deblocarea pietei de creditare, crede analistul financiar Bogdan Baltazar, care insa a criticat decizia Guvernului de a capitaliza CEC si Eximbank in acelasi scop. “Sa nu ne inchipuim ca CEC Bank va putea sa inlocuiasca bancile cu capital strain in creditarea firmelor mici si mijlocii. Foarte multi bani se baga in CEC, mai putin in Eximbank, dar 90% din creditele pentru IMM-uri sunt date de bancile straine din Romania. In locul capitalizarii CEC, este nevoie de cresterea capacitatii de garantare, astfel incat sa creasca disponibilitatea bancilor de a credita firmele”, a afirmat Baltazar.

In opinia sa, capitalizarea intensa a celor doua banci de stat este “o greseala foarte mare de gandire”. “Nu trebuia sa aruncam atatia bani intr-o banca, sa dea credite. Este ridicol. Injectia de capital este foarte mare, cu bani din buzunarul contribuabililor”, este de parere analistul.