În urma deciziei de vineri a Executivului, Curtea de Conturi devine mediator între Ministerul Finanţelor şi orice alt ordonator principal de credite.
Astfel, potrivit modificărilor aduse, cererile de deschidere a creditelor bugetare, prezentate de ordonatorii principali de credite, refuzate total sau parţial la viza de control financiar preventiv, trebuie să fie prezentate MFP împreună cu copii ale refuzului de viză şi cu copie după actul de decizie internă, prin care ordonatorul de credite şi-a asumat răspunderea efectuării operaţiunii refuzate la viză, a anunţat ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea, la finalul şedinţei de guvern.
În cazul cererilor de deschidere a creditelor bugetare prezentate de ordonatorii principali de credit, refuzate parţial la viza de control, Ministerul Finanţelor, prin unităţile de trezorerie, acceptă în vederea decontării numai documentele de plată aferente cheltuielilor care nu au făcut obiectul refuzului la viză.
„Documentele de plată care sunt aferente cheltuielilor care au făcut obiectul refuzului de viză, şi ele vor fi acceptate de unităţile trezoreriei statului la plată, numai în cazul în care Curtea de Conturi constată că refuzul de viză nu este întemeiat”, a spus Pogea.
Întrebat de ce a fost convocată o şedinţă de Guvern extraordinară pe această temă, ministrul a spus că modificarea OG 119 s-a făcut pentru corelarea cheltuielilor bugetare cu legalitatea. „Suntem la început de lună şi acum ordonanţa dă voie ordonatorilor principali de credit să facă plata, chiar dacă este refuz, şi pentru a nu avea niciun fel de probleme şi a corela cheltuielile bugetare cu legalitatea, atunci Curtea de Conturi considerăm că este organul abilitat care să spună dacă o plată este în regulă sau nu este în regulă”, a declarat Pogea.
Întrebat dacă prin această măsură va exista posibilitatea de a se plăti doar salariile magistraţilor, nu şi sporurile, Pogea a spus că MFP va plăti toate solicitările de deschideri de credite, inclusiv pe cele care au refuz de viză de control financiar delegat sau preventiv, dacă Curtea de Conturi spune că acest refuz este neîntemeiat. Întrebat dacă în acest caz răspunsul este pozitiv, ministrul a răspuns: „nu am nimic împotrivă”.
Curtea de Apel Bucureşti a decis, joi, 9 iulie, admiterea cererii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) de anulare a executării adresei Ministerului Finanţelor prin care s-a anunţat că salariile angajaţilor de la ÎCCJ nu vor mai include sporul de stres. Decizia de joi poate fi atacată cu recurs.
Angajaţii ÎCCJ au contestat, în instanţă, actul Ministerului Finanţelor prin care le-au fost suspendate anumite sporuri, surse din magistratură declarând pentru NewsIn că şefii ÎCCJ au refuzat să plătească, miercuri, 8 iulie, salariile angajaţilor fără aceste sporuri.
Curtea de Apel Bucureşti a judecat, joi, cererea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie împotriva adresei 294512/07.2009, privind drepturile salariile, emisă de Ministerul Finanţelor Publice. Surse din magistratură au declarat că angajaţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu şi-au primit miercuri salariile, după ce conducerea acestei instanţe a refuzat să folosească linia de credit fără sporurile suspendate.
Ministerul Finanţelor a trimis la ÎCCJ o adresă prin care anunţa tăierea a 65% până la sfârşitul anului din salariile angajaţilor ÎCCJ, respectiv sporul de stres de 50% şi cel de confidenţialitate, urmând ca sumele restante să fie reeşalonate, potrivit OUG 71 din iunie, spun surse din magistratură.
Curtea de Apel Bucureşti a admis, marţi, şi cererea procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de suspendare a ordinului procurorului general, Laura Kovesi, prin care s-a suspendat plata sporului de 50%, însă decizia nu este definitivă.
Curtea de Apel Bucureşti a suspendat, tot marţi, executarea ordinului ministrului Justiţiei, prin care este suspendat sporul de stres de 50% pentru magistraţi şi personalul auxiliar din justiţie, dat în baza ordonanţei 71/2009.
Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au contestat, la Curtea de Apel Bucureşti, ordinul procurorului general, Laura Kovesi, prin care s-a suspendat plata sporului de 50%, aceasta declarând, pentru NewsIn, că măsura a fost luată după comunicarea Ministerului Finanţelor. 11 procurori au cerut suspendarea actului administrativ emis de Kovesi.
De asemenea, Curtea de Apel Bucureşti a discutat cererile de suspendare a ordinului lui Predoiu privins sporul de stres de 50%, cereri făcute de personalul auxiliar din cadrul Tribunalului Bucureşti, de judecătorii Tribunalului Bucureşti, de procurorii şi grefierii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, de personalul auxiliar al Tribunalului Mehedinţi, şi de judecătorii Tribunalului Vâlcea.
Magistraţii au fost informaţi, vineri, 3 iulie, că nu li se va mai plăti sporul de stres, care reprezintă 50% din salariu, zi în care au şi intentat proces. Curtea de Apel Bucureşti a stabilit termen marţi, cu trei zile înainte ca magistraţii să-şi primească salariile reduse cu 50%.
Deciziile nu sunt definitive, dar sunt executorii.
