„Investiţiile în punerea la punct a sistemului de televiziune digitală terestră sunt de ordinul zecilor de milioane de euro anual, în vreme ce satelitul există deja pe cer şi cu cel mult unul-două milioane de euro se pot transmite cele 14 programe propuse în primă fază a Strategiei de trecere la televiziunea digitală. Noi nu vrem să fim excluşi, vrem doar să fim trataţi corect”, a declarat, marţi, managerul general al reprezentanţei locale a SES Sirius, Mihai Ursoi.
Acesta a mai spus că televiziunea digitală pe satelit are şi trei avantaje faţă de cea digitală terestră. „Noi putem acoperi în proporţie de 100%, şi nu de 90%, cum este specificat în Strategia pentru televiziunea digitală terestră, cu cel mai mic cost. Avem acoperire aproape instantanee, în sensul că în maximum două luni numărul respectiv de canale în format digital pot fi recepţionate, fiind nevoie doar de receptoare de semnal”, a precizat Ursoi.
O poziţie similară a fost exprimată de directorul general adjunct al unei alte companii care oferă servicii de televizune digitală prin satelit, Rartel, Roberto Scagnoli. „Pentru a implementa televiziunea digitală terestră este nevoie de zeci de milioane de euro, pe când pentru a folosi satelitul este nevoie de câteva sute de mii de euro. Mai mult, perioada de doi ani în care se doreşte implementarea strategiei mi se pare foarte scurtă şi nu înţeleg de ce în această strategie nu s-a trecut finanţarea pentru receptare duală terestru-satelit”, a declarat Scagnoli.
Acelaşi punct de vedere a fost exprimat de preşedintele Asociaţiei de Comunicaţii prin Cablu (ACC), Radu Petric, care a precizat că, în cazul în care subvenţiile statului pentru implementarea televiziunii digitale terestre vor depăşi cadrul concurenţial, va ataca în instanţă această strategie. „Televiziunea digitală terestră va crea un mare impact asupra operatorilor prin cablu. Deja există operatori prin cablu care fac tranziţia de la sistemul analog de televiziune la cel digital, deşi nu sunt obligaţi. Se observa în ultimul timp o agresivitate în campaniile de promovare a operatorilor de televiziune prin satelit, care încercă să câştige clienţi prin oferirea de decodoare pentru mai mult de două televizoare”, a spus Petrică. El a adăugat că majoritatea românilor preferă programele de bază cu cât mai multe canale disponibile, în vreme ce pachetele suplimentare sunt accesate de doua 10-15% de utilizatorii de cablu tv.
Potrivit preşedintelui ACC, în cazul sistemului pay-per-view, rata de penetrare este mult mai mică.
Totodată, preşedintele ACC a contestat şi studiile care arată că 23% din populaţia României nu are acces la televiziune, deoarece, în opinia lui, nu a fost făcut încă un recensământ în teritoriu, pentru a se putea constata câte televizoare există în ţara noastră şi, în plus, circa două milioane de români au părăsit ţara şi este foarte posibil ca aceştia să fi avut să-şi fi luat cu ei sistemele de recepţie a televiziunii prin satelit. „Eu cred că dacă se va implementa acest sistem de televiziune digitală terestră, acest lucru va fi făcut de cineva din afară, cu finanţare externă. În străinătate s-a încercat acest sistem şi s-a ajuns la falimente. În România doar Radiocom-ul poate să câştige o licitaţie pentru multiplexoare, iar în acest caz mă tem că politicul va pune hamurile pe audiovizual. Să vedem atunci care televiziune privată se va gudura pe lângă stat pentru a fi preluată şi difuzată la fel ca televiziunea publică”, a subliniat Petric.
Preşedintele Comisiei pentru tehnologia Informaţiei din Camera Deputaţilor, Varujan Pambuccian, a avut, la rândul său, obiecţii la Strategia de trecere la televiziunea digitală. „Ideea cu subvenţiile de la stat este greşită, pentru că statul nu va avea de unde să subvenţioneze în următorii trei-patru ani. Strategia nu este votată de user-ul final. Întrebarea care se pune este dacă există interes real al televiziunilor private de a face pasul de la analog la digital. O altă întrebare este dacă există în retailul românesc în continuă cădere şi la un preţ care să-i convină user-ului final echipamentele de recepţie şi de ce ar face-o”, a punctat Pambuccian.
Reprezentantul Realitatea TV, Alin Petran, a afirmat că trusturile de presă nu-şi vor putea permite investiţii pentru a se lupta să câştige cele 23 de procente din populaţie care nu au acces la televiziune. „Implementarea televiziunii digitale în pătura săracă va fi greu de realizat. Pentru pătura medie nu va fi o problemă, pentru că aceasta este consumatoare de cablu tv, în vreme ce în Bucureşti televiziunea de înaltă definiţie va avea acelaşi succes ca şi cea digitală. Cine va plăti operatorii de multiplexoare şi serviciile oferite de aceştia, nu ştiu. Nu cred că trusturile media îşi vor putea permite să plătească o taxă reală. Investiţiile într-o asemenea reţea sunt enorme şi nu ştiu cine va plăti transportul semnalului până la utilizatorul final”, a declarat Petran.
Potrivit secretarului de stat în Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Marius Fecioru, Strategia privind tranziţia de la televiziunea analogică la cea digitală ar putea fi promovată de guvern în această lună. „Strategia a fost semnată zilele trecute de minister şi ea se află pe circuitul de avizare. Sperăm să o putem promova la nivelul guvernului în această lună”, a spus Marius Fecioru.
Conform Strategiei, în primă fază vor fi alocate două dintr-un total de şase multiplexoare, cele două urmând să acopere 90% din teritoriul României şi 80% din populaţie, urmând să furnizeze, în primă fază, 14 programe în format digital.
Procesul de tranziţie la sistemul de televiziune digitală erau programate să înceapă la 1 august 2009, cu o licitaţie a Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, însă modificările în acest sens la Legea audiovizualului au fost respinse de două ori de Senat.
Potrivit Strategiei, populaţia defavorizată – estimările fiind de 1,4 milioane gospodării, respectiv 23% dintre gospodării, nu au televiziune sau au televiziune prin antenă – va fi sprijinită de către stat pentru a recepţiona programele de televiziune digitală prin oferirea de vouchere cu valoare fixă, pentru achiziţionarea de echipamente de recepţie a semnalului, fie televizoare (de la 1 ianuarie 2010 toate televizoarele vor fi construite cu decodoare digitale, n.r.), fie sisteme set-up box. „În acest moment, aceste sisteme sunt comercializate cu 50 euro în România şi cu 20 euro în Europa. Este posibil ca, până la data la care sistemul va deveni funcţional, preţul acestora să mai scadă”, a precizat secretarul de stat din MCSI.
România şi-a luat angajamentul faţă de Uniunea Europeana să implementeze serviciile de televiziune digitala terestră la nivel naţional şi să finalizeze procesul de eliminare a serviciilor de televiziune analogică până la 1 ianuarie 2012.
Tranziţia în România va fi precedată de o campanie intensivă de informare a utilizatorilor asupra modului în care această măsură le va afecta accesul la informaţie.Categoriile defavorizate ale populaţiei vor fi susţinute de către stat pentru a se dota cu echipamentele necesare recepţiei televiziunii digitale
Televiziunea digitală va revoluţiona conceptul actual despre televiziune şi reprezintă rezultatul codării digitale a semnalului TV, pentru a fi transmis prin intermediul undelor herţiene terestre.
Televiziunea digitală oferă posibilitatea receptării canalelor de televiziune în format HDTV (înaltă definiţie). Printre avantajele enumerate de ANCOM şi de care se vor bucura utilizatori televiziunii digitale se-numără costurile mai mici, numărul mare de programe recepţionabile gratuit, calitatea transmisiei care vor fi mult peste transmisiile actuale şi mai puţine distorsiuni. De asemenea un alt avantaj al acestei televiziuni este calitatea sunetului care va fi mult mai bună, similară celei de pe CD.
