„Piaţa interbancară a fost afectată în octombrie 2008 de zvonurile despre problemele de lichiditate ale unei bănci comerciale, ceea ce a dus la o creştere puternică a dobânzilor, care a persistat ulterior din cauza temerilor de contagiune, apetitului redus pentru risc şi segmentării pieţei pe fondul unei distribuţii inegale a titlurilor de stat eligibile pentru împrumuturile de la BNR”, se mai arată în documentul Băncii Mondiale.
Acesta subliniază că presiunile pe balanţa de plăţi au dus la deprecierea leului faţă de euro cu 15% din octombrie 2008, punând presiuni pe datoriile populaţiei, companiilor şi pe bilanţurile băncilor.
„Pentru a controla volatilitatea cursului de schimb, banca centrală a intervenit în piaţa la vedere, cu aproximativ 4,5 miliarde euro din revervele valutare de la finalul lui octombrie”, mai apreciază Banca Mondială.
Rezervele valutare internaţionale ale României, administrate de BNR, au crescut în mai cu 7,9%, sau 1,966 miliarde euro, până la 26,85 miliarde euro, după şase luni consecutive de scădere, în condiţiile intrării primei tranşe de bani de la FMI.
Anterior, pentru şase luni la rând, rezervele valutare scăzuseră, după nivelul de vârf atins în octombrie 2008, de 27,318 miliarde euro. În noiembrie, rezervele au coborât la 27,228 miliarde euro, în decembrie – la 26,220 miliarde euro, în ianuarie – la 26,009 miliarde euro, în februarie – la 25,917 miliarde euro, iar în martie se plasau la 25,121 miliarde euro. La finalul lui aprilie, rezervele valutare se plasau la 24,886 miliarde euro.
În februarie 2009, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat că una dintre băncile din sistem a primit anul trecut de la banca centrală un credit special în valoare de 0,2% din PIB, respectiv circa 1 miliard lei, care ulterior a fost returnat, facilitatea fiind necesară în condiţiile în care banca respectivă s-a confruntat cu o lipsă de încredere
