„Instituţiile publice trebuie să înţeleagă faptul că biletul la ordin nu le avantaja în relaţia cu furnizorii şi cu cei care efectuau lucrări de interes public. Poate fi folosit la fel de bine ordinul de plătă în relaţiile contractuale”, a afirmat Gherghina.
„În toate ţările din Europa se merge pe bugete de plăţi şi bugete de angajament. Trezoreria nu plătea nici până acum biletele la ordin ajunse la scadenţă dacă nu erau sume alocate special pentru respectivul proiect”, a adăugat el.
Pe de altă parte, reprezentantul Ministerului Finanţelor Publice spune că nu are nimic împotriva introducerii biletelor la ordin pentru agenţii economici privaţi.
Vicepremierul Dan Nica a declarat luni că sistemul de plată cu bilete la ordin emise de autorităţile locale va fi reintrodus, pentru a nu afecta programele de investiţii, fiind totodată o măsură benefică în perioada crizei deoarece utilizează resurse financiare private.
Nica a precizat că ministerul Finaţelor va trebui să prezinte în şedinţa de Guvern de miercuri soluţiile prin care autorităţile locale să poată utiliza biletele la ordin ca instrumente de plată.
„Un al doilea subiect pe care l-am discutat astăzi se referă la necesitatea de a modifica cadrul legislativ astfel încât biletele la ordin care sunt emise de către autorităţile locale să reprezinte şi să constituie un element de plată care mai departe să poată fi utilizat atât de primării, cât şi de Consiliile Judeţene, ceea ce reprezintă, dacă vreţi, şi o modalitate prin care putem da un sprijin acestor autorităţi locale să îşi ducă la îndeplinire programele de investiţii. Tot ministrul Finanţelor a primit aceast însărcinare, ca miercuri, în şedinţa de Guvern, să vină cu soluţia pentru ca biletele la ordin să poată fi utilizate ca instrument de plată de către autorităţile locale”, a mai declarat Dan Nica.
Primarul Constanţei, Radu Mazăre, s-a arătat luni, înaintea şedinţei coaliţiei, nemulţumit de o Ordonanţă a Guvernului Emil Boc prin care primăriile nu mai pot emite bilete la ordin şi a ameninţat că dacă această măsură nu este scoasă „iese scandal”.
„Domnul Boc şi cu domnul Pogea au dat o ordonanţă în care spun că Trezoreria, care e banca statului, nu mai execută aceste bilete la ordin peste patru ani, dacă eu voi emite unul acum sau peste două luni. De exemplu asfaltez un milion de euro pe lună, plătesc în cash 200.000 şi 800.000 nu mai pot să plătesc. (….) Mie mi-a luat aerul, eu nu mai pot să construiesc, nu mai pot să respir în Constanţa”, a declarat Mazăre.
Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 75/2009 stabileşte că din conturile deschise la Trezoreria Statului nu pot fi dispuse plăţi pe bază de bilete la ordin, cu excepţia celor dispuse înainte de intrarea în vigoare a OUG, respectiv din 29 iunie 2009. Anterior, instituţiile publice puteau să emită bilete la ordin către furnizori pentru a garanta plata anumitor sume la date fixe.
Plata cash a salariilor pentru bugetari, greu de introdus
Pe de altă parte, revenirea la plata în numerar a funcţionarilor publici s-ar putea face în termen de 45 de zile, însă „este foarte greu să revenim la vechiul sistem de plată, în condiţiile în care ne-am chinuit ani de zile să revenim la civilizaţie”, a afirmat Gherghina, referitor la motivarea Curţii Constituţionale, care a decis că drepturile salariale ale persoanelor din instituţiile publice se micşorează prin folosirea cardurilor, iar angajaţii nu pot scoate câţi bani vor, din cauza plafoanelor stabilite de bancă, ceea ce duce la încălcarea dreptului de proprietate.
Obligarea personalului din instituţiile publice de a primi drepturile salariale prin intermediul cardului condiţionează folosinţa acestor „bunuri” de existenţa bancomatelor şi automat de voinţa unor persoane juridice private (bănci), care percep pentru eliberarea banilor anumite comisioane, arată magistraţii Curţii Constituţionale (CCR) în motivarea deciziei din 16 iunie, când a declarat necontituţionale mai multe articole de lege privind plata pe card a salariilor din administraţie.
„În aceste condiţii”, arată CCR, „se ajunge la micşorarea drepturilor salariale ale persoanelor din instituţiile publice, fără a se ţine cont de consimţământul acestora. Mai mult, titularii cardurilor nu pot folosi şi dispune de drepturile lor salariale în orice situaţie, fiind ţinuţi de limitarea zilnică a retragerilor sumelor de bani al căror plafon este stabilit de bancă”.
„Or, nici chiar legiuitorul nu poate limita un drept, decât doar pentru un interes de utilitate publică, şi nicidecum pentru un interes privat”, motivează judecătorii Curţii Constituţionale decizia prin care au admis sesizarea Avocatului Poporului.
Secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Publice a ţinut să precizeze că „statul garantează plata integrală a salariilor bugetarilor” şi, în aceste condiţii, este greu de înţeles care este diferenţa dintre plata veniturilor salariale pe card şi plata în cash a acestora.
Curtea Constituţională a admis, pe 16 iunie, o excepţie de neconstituţionalitate invocată de Avocatul Poporului, privind patru articole din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 149/2007, în care se reglementează plata drepturilor salariale prin card, în administraţia publică.
