Coaliţia PSD-PDL a decis ieri că ministrul Economiei, Adriean Videanu, şi cel al IMM-urilor, Constantin Niţă, să găsească o formulă prin care o parte din programul anticriză lansat de PSD cu doar câteva săptămâni în urmă să fie incluse rapid în programul guvernamental. PSD forţează ca pe agenda Executivului să intre eliminarea impozitului minim, neimpozitarea profitului reinvestit, reducerea TVA-ului la alimente, extinderea programului “Rabla” pentru tractoare şi companii sau penalizarea statului pentru întârzieri la rambursarea TVA. În afara acestora, ideea enunţată de şeful PSD, omul numărul doi în stat, Mircea Geoană, ca statul să susţină construcţia a 50.000 de locuinţe este respinsă elegant de premierul Emil Boc, care acceptă discuţia pe asemenea măsuri, dar spune că nu sunt bani pentru realizarea lor.
Cu o economie în cădere, cu creditarea încă blocată, cu un număr de falimente şi intrări în insolvenţă tot mai mare, cu un şomaj şi, mai ales, cu un deficit bugetar care se adâncesc pe zi ce trece, oamenii de afaceri cer fapte pentru a preveni o catastrofă economică, şi nu declaraţii. “Nu ştiu ce se întâmplă exact cu partidele de la guvernare, ştiu doar că, din punct de vedere economic, trebuie făcut ceva urgent, altfel va fi dezastru începând cu septembrie-octombrie. Guvernul trebuie să fie unul. Trebuie să se ajungă la un numitor comun, pe care să-l pună în practică. Nu contează cine face, contează ce anume şi cum face şi trebuie să facă repede”, declară omul de afaceri Ioan Niculae, patronul InterAgro. “Prea multe intenţii, prea puţine realizări. Constat că cele două partide nu depăşesc nivelul de declaraţii, iar atunci când sunt puse în aplicare măsurile sunt contradictorii, ceea ce arată o lipsă clară de coordonare şi priorităţi”, spune bancherul de investiţii Doru Lionăchescu.
“Guvernul nu face mai nimic concret şi nu văd să aibă o prioritate. Nu mă aştept ca acest pachet să ajute cu mult. Criza rezultă din ani întregi de politici eronate şi din factori externi pe care nu-i putem controla. Ar trebui ca Guvernul să fie conştient că nu le poate face pe toate şi să aibă câteva priorităţi pe termen lung, respectiv investiţiile”, spune Matei Pãun, managing partner la banca de investiţii BAC Investment.
Aceeaşi distanţă de realitate o constată şi patronatele.
“Măsurile sunt dintre cele discutate de noi la începutul anului, dar nu pot fi aplicate atât de repede, pentru că nu există o bază legală. O lege trebuie să stea în dezbatere publică o lună şi trebuie discutată în comisiile de dialog social. Chiar dacă au tentă electorală, aş prefera ca măsurile să fie aplicate cât mai repede”, a declarat Radu Godeanu, vicepreşedinte UGIR.
Şi analiştii politici văd aceeaşi retardare în acţiunea partidelor politice aflate la Putere în raport cu economia reală. “Vor să dea impresia că stăpânesc lucrurile, dar adevărul este că sunt în urma evenimentelor. Ceea ce ni se oferă în acest moment este, de fapt, o imagine ambalată a adevărului. Un adevăr pe care îl vom cunoaşte abia în ianuarie-februarie 2010, după campania electorală, când vor lua piciorul de pe frână”, comentează analistul politic Stelian Tănase.
Maria Grapini, preşedintele Federaţiei Patronatelor din industria uşoară, unul dintre susţinătorii măsurii de renunţare la impozitul pe profitul reinvestit, spune că măsura este absolut necesară în vremuri de criză, pentru că ar putea salva companiile. Nici consultanţii nu mai cred că este timp pentru discuţii, ci pentru acţiune.
“Unele măsuri au fost deja discutate şi sunt oportune – neimpozitarea profitului reinvestit, renunţarea la impozitul minim sau investiţiile în construcţii -, dar sunt rămase în urmă în ceea ce priveşte nevoile. Acum este mai urgent să fie stimulaţi angajatorii să menţină locurile de muncă, şi nu cred că s-au gândit la asta”, spune Doina Ciomag, directorul executiv al Consiliului Investitorilor Străini.
Adrian Porumboiu, preşedintele Racova Com Agro Pan, afirmă că, dacă măsurile propuse se aprobă, nu vede niciun impediment ca acestea să intre în vigoare de la 1 august. “Mai bine mai târziu decât niciodată”, spune el. Toţi oamenii de afaceri şi consultanţii chestionaţi de Business Standard sunt de părere că măsurile privind reducerea fiscalităţii sunt bune.
“Legat de scăderea TVA-ului la alimentele de bază, măsura trebuie luată imediat pentru că, altfel, piaţa neagră se va dezvolta fantastic şi, pe timp de criză, este cu atât mai rău”, afirmã Niculae. “Impozitul minim nu se justifică oricum, şi asta nu e o idee nouă, iar PSD-ul a acceptat-o în primă instanţă. E mult mai simplu să faci lucrurile bine de la început, pentru că acum nu ştim ce se va întâmpla cu banii care au fost plătiţi, de exemplu. Neimpozitarea profitului reinvestit s-a discutat de la început, nu înţeleg de ce s-a eliminat. E o măsură bine-venită. TVA-ul redus la alimentele de bază ar putea fi un ajutor pentru oamenii cu venituri mici, însă se pune problema şi cât va afecta încasările bugetare. Nu a existat o strategie clară în programele anticriză şi nu au conţinut anticriză, impozitul forfetar nu este o măsură anticriză”, spune, la rândul său, antreprenorul Marius Ghenea, preşedintele Fit Distribution.
“Orice măsură de scădere a fiscalităţii este bine-venită, dacă se încadrează în dimensiunea rezervelor bugetare. Altfel, vom ajunge în situaţia în care, în scurt timp, vom constata că măsurile nu au fost evaluate corect şi vor apărea schimbări de fiscalitate care vor genera, la rândul lor, inconsecvenţă şi efecte negative în mediul de afaceri. Dacă nu se creează o bază de impozitare mai mare şi dacă se reduce gradul de fiscalitate fără un suport real, atunci efectele se vor înrăutăţi şi, la final, tot mediul de afaceri, care susţine economia, va suporta consecinţele cele mai grave”, declară omul de afaceri Dumitru Becşenescu, Antares Group din Râmnicu Vâlcea.
Florin Andronescu, investitor Sanador, se întreabă retoric unde este logica în a elimina impozitul minim, în condiţiile în care acesta abia a fost introdus. “Neimpozitarea profitului reinvestit e o măsură bună, se discută de mult, dar nimeni nu e capabil să simuleze şi să vadă cât ar putea să scadă încasările la buget şi cât ar putea fi de consistente efectele pozitive. De ce, în toate ţările în recesiune şi în toate recesiunile, se incentivează businessul? Pentru că investiţiile contribuie la repornirea economiei, produc business. Se discută despre această măsură, însă, când trebuie să o ia, se sperie pentru că trăiesc pe termen scurt, trăiesc de azi pe mâine”, spune Andronescu.
Cu ce forţează PSD mâna PDL în Guvern:
- eliminarea impozitului minim, de la data de 1 septembrie
- fondul naţional de locuinţe
- scăderea TVA-ului pentru alimente
- bonificaţii pentru plata la timp a taxelor
- extinderea programului “Rabla” pentru persoane juridice, vizând şi tractoarele
- penalizarea statului pentru nerespectarea termenelor de rambursare a TVA
