Magistraţii arată că, deşi reprezentanţii MFP au susţinut că avizul negativ trebuia contestat la Curtea de Conturi şi nu în instanţă, refuzul de viză nu face parte dintre categoriile de acte ce nu pot fi contestate în contencios-administrativ. Mai mult, explică judecătorii, Curtea de Conturi verifică doar temeinicia unui act emis, având posibilitatea să-l invalideze, dar controlul său nu echivalează cu cel al unei instanţe.
Judecătorii invocă, în motivare, o altă decizie a CAB, din 9 iulie, când instanţa a obligat MFP să deschidă creditele bugetare pentru plata drepturilor salariale aferente lunii iunie în favoarea personalului de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. „Cu toate acestea, printr-o adresă din 21 iulie, Ministerul Finanaţelor Publice a comunicat refuzul parţial de viză, considerând că pentru sporul de 50% şi pentru sporul de confidenţialitate sunt aplicabile dispoziţiile OUG 71/2009 (n.r. referitpr la eşalonarea plăţii drepturilor câştigate în instanţă). Acest refuz de viză a fost confirmat de Curtea de Conturi prin adresa din 22 iulie”, precizează magistraţii.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a câştigat pe 24 iulie, la Curtea de Apel Bucureşti, al treilea proces împotriva Ministerului Finanţelor Publice, care a fost obligat, în termen de o zi, să plătească drepturile salariale ale angajaţilor instanţei supreme, adică aproape 1,5 milioane de lei.
Ministerul Finanţelor Publice a făcut recurs la decizia CAB, care se va judeca pe 19 august la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În aceeaşi zi, instanţa supremă va judeca alte două procese în care este parte.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a precizat, în acţiunea îndreptată împotriva MFP, că refuzul de viză al controlorului delegat al Ministerului Finanţelor Publice este nejustificat şi reprezintă un „exces de putere”. De cealaltă parte, consilierul juridic al Ministerului Finanţelor Publice a explicat că instituţia Curţii de Conturi a confirmat refuzul de viză pe care l-a considerat justificat. Prin urmare, MFP a susţinut că Înalta Curte ar fi putut contesta doar acest act al Curţii de Conturi şi, din această cauză, a ridicat excepţia inadmisibilităţii.
Acesta este al treilea proces deschis de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie împotriva Ministerului Finanţelor, după ce angajaţii ÎCCJ nu şi-au ridicat salariile pentru luna iunie şi iulie.
Pe 16 iulie, Curtea de Apel Bucureşti a dispus amendarea ministrului Finanţelor, Gheorghe Pogea, cu 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere a plăţii sporului de 50% pentru angajaţii instanţei supreme, pentru că nu a respectat decizia CAB privind aceste sporuri. Decizia CAB din 9 iulie, pentru nerespectarea căreia magistraţii au intentat acest proces, anula executarea adresei Ministerului Finanţelor, prin care s-a anunţat că salariile angajaţilor de la ÎCCJ nu vor mai include sporul de stres.
