Contextul în care a fost luată această decizie este că România are deja o datorie substanţială pe termen scurt. Revenind la pachetul de măsuri, trebuie spus că prima reacţie a mediului de afaceri a fost una plină de scepticism. Pentru o parte a analiştilor, măsurile au nuanţă electorală, fiind lipsite de substanţă şi de claritate. “Pachetul de măsuri anticriză este rezultatul clar al unui compromis. Cele mai multe măsuri nu sunt noi sau sunt inaplicabile acum. De exemplu, supraimpozitarea profitului excepţional datorat unor factori exogeni (windfall profit). Trebuie precizat ce sunt factorii exogeni, când apare un profit excepţional. În plus, în această perioadă de criză, profiturile companiilor scad drastic, astfel că nu prea putem vorbi despre profit excepţional”, consideră Bogdan Baltazar, fostul preşedinte al Băncii Române de Dezvoltare (BRD). Trecând peste acest prim sentiment, Business Standard a încercat să evalueze care dintre măsuri vor avea, totuşi, un impact pozitiv.
Agricultura şi cheltuielile bugetare sunt două dintre cele mai importante zone unde măsurile anunţate de cele două partide de guvernare ar putea avea efectul scontat.
“Printre măsurile enumerate, cele care vizează sectorul agricol sunt bine-venite. Cum ar fi conceperea unui program naţional pentru dezvoltarea industriei alimentare în mediul rural. În al treilea trimestru al anului, PIB-ul este afectat de agricultură, iar agricultura – de starea vremii. Astfel, un sistem de irigaţii ar putea conduce la o producţie agricolă mai bună. O altă măsură pozitivă ar fi acordarea de credit fiscal pentru renovarea şi modernizarea locuinţelor şi clădirilor. Dacă e bine aplicată, ar putea stimula piaţa materialelor de construcţii, s-ar reduce şomajul. De asemenea, adoptarea legii responsabilităţii fiscale este o altă măsură bună. N-am fi avut deficit bugetar aşa de mare dacă am fi avut această lege. Dincolo de măsurile din acest pachet, cred că o altă măsură pozitivă ar fi listarea la Bursă a unor pachete minoritare deţinute de stat. Ele trebuie pregătite de pe acum, pentru a fi viabile anul viitor”, a declarat pentru Business Standard Lucian Anghel, economist-şef al Băncii Comerciale Române (BCR).
La o primă vedere, pentru aproape toate măsurile există chestiuni de pus la punct, consideră Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).
De altfel, Pogonaru este de părere că o strategie în care să fie prezentate o serie de priorităţi ar fi fost mult mai bine-venită.
“Guvernul ar trebui să definească priorităţile de cheltuire a banilor de la FMI şi CE. Una dintre priorităţi, de factură socială, ar putea fi şantierele navale, pentru că aici lucrează mii de oameni. Sau menţinerea lanţurilor de furnizori, şi aici am pune accent pe Oltchim. Dincolo de acestea, cred că cele mai bune măsuri sunt cele pentru raţionalizarea cheltuielilor bugetare, respectiv adoptarea legii responsabilităţii fiscale şi introducerea standardelor de cost şi a normativelor de personal în domeniul public şi privat al statului. Ar avea un impact pozitiv asupra bugetului”, punctează Pogonaru.
