“Spre sfârşitul săptămânii, vom avea o întâlnire cu reprezentanţii Ministerului Agriculturii şi cu cei ai Finanţelor Publice, până atunci vom avea şi date din teritoriu. S-a întârziat pentru că cei de la Finanţe au cerut să aşteptăm să vedem cum au fost afectate şi culturile de toamnă’’, a declarat pentru Business Standard Viorel Matei, preşedintele Federaţiei Naţionale a Producătorilor Agricoli din România (FNPAR).
El spune că despăgubirile ar putea ajunge la agricultori în trimestrul al patrulea, aşa cum s-a întâmplat şi în alţi ani, condiţia fiind ca aceştia să fie asiguraţi la societăţile de profil. La momentul actual, circa 60% din suprafeţele lucrate sunt asigurate, apreciază Matei, care adaugă faptul că seceta a afectat peste 1 mil. ha, calamitate în proporţii diferite, fiind înregistrate pierderi la culturi de grâu, orz, rapiţă, porumb, floarea-soarelui.
Pe de altă parte, Mihai George Leca, director executiv al Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din Romania (LAPAR), afirmă că suprafeţele afectate de secetă depăşesc 2 mil. ha, culturile fiind calamitate în grade diferite, mergând de la 30% până la 100%, doar aproximativ 45% dintre acestea fiind asigurate. Cele mai afectate judeţe au fost Dolj, Călăraşi, Timiş, cu suprafeţe de 200.000 ha fiecare, este de părere reprezentantul LAPAR. Modul de calcul al despăgubirilor care se acordă agricultorilor este destul de complicat, dar, în orice caz, ele nu depăşesc 70% din daunele produse de secetă.
Leca spune că, în jurul datei de 1 septembrie, Ministerul Agriculturii va centraliza datele din teritoriu, primite de la direcţiile agricole judeţene, şi se va şti exact la cât se ridică suprafeţele afectate de secetă.
Pentru ca acestea să fie declarate calamitate, trebuie însă ca Ministerul Agriculturii să sesizeze Guvernul, conform Legii 381/2002, care, în funcţie de calamităţile naturale şi de mărimea zonelor afectate, declară stare de calamitate prin hotărâre. Elaborarea hotărârii de Guvern se face pe baza informaţiilor primite de la Administraţia Naţională de Meteorologie privind aria de răspândire şi de intensitate a fenomenului, precum şi pe baza informaţiilor de la direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene privind suprafeţele afectate pe culturi şi gradul de afectare a acestora.
Ministrul Agriculturii, Ilie Sârbu, recunoştea la mijlocul lunii iulie că seceta a calamitat, în unele regiuni, culturile în procentaj chiar de 50%, însă se ferea să dea cifre exacte, “pentru a nu influenţa piaţa”. Efectul se va vedea cel mai probabil în PIB, nefiind exclusă o reducere a contribuţiei agriculturii de până la câteva procente, faţă de 6,4% în 2008.
