“Avem şi o scădere în termeni nominali a PIB-ului, ne aflăm într-un proces de dezinflaţie, care este mai grav decât inflaţia. Dacă refacem calculele, avem deflator subunitar, indicele de volum este de 98,9%”, a explicat Gherguţ la The Money Channel.
Economistul spune că tendinţa s-ar putea consolida pentru întreg anul 2009. Deflatorul PIB este nivelul general al preţurilor din economie, care include indicele preţurilor de consum – adică inflaţia pe care o ţinteşte Mugur Isărescu -, dar şi preţurile din industrie, construcţii sau ale bunurilor de folosinţă îndelungată.
“Nu se poate să ai recesiune fără scăderi de preţuri, până la urmă, asta înseamnă recesiune, nu mai ai cerere, deci preţurile trebuie să scadă. De fapt, ar trebui să ne întrebăm de ce nu scad suficient”, confirmă economistul-şef al ING Nicolaie Chideşciuc.
“Pieţe monopoliste, sectoare economice în care sunt carteluri care dictează preţurile”, răspunde Ionuţ Dumitru, omologul de la Raiffeisen.
După ieftinirile din construcţii, de la începutul anului, datele publicate ieri de INS confirmă tendinţa anticipată de Gherguţ: preţurile industriale au scăzut în iulie cu 1,4% faţă de iulie 2008, după ce în iunie stăteau la zero. În schimb, preţurile de consum au crescut în aceeaşi perioadă cu 5%.
“Sunt fenomene structurale: pieţe ineficiente, economie nefuncţională. (…) Deşi preţul barilului s-a înjumătăţit, în România, preţul la carburant a scăzut cel mai puţin din regiune până în iunie. Contribuţia la rata inflaţiei este de numai -0,1%”, spune Nicolaie Chideşciuc. “Tarifele pentru apă-canal şi salubritate au crescut cu 10% în şapte luni”, adaugă Lucian Anghel, economistul-şef de la BCR. “În agricultură, când plouă puţin creşte preţul, când plouă mult creşte preţul. Asta pentru că lipsesc investiţiile”, explică Ionuţ Dumitru. O cauză care întreţine disfuncţionalităţile este “lipsa de competitivitate şi performanţă: spiritul antreprenorial este slab dezvoltat”, nuanţează Dan Gherguţ.
Companiile româneşti au ratat ocazia să facă investiţii în utilaje în perioada de boom economic şi curs valutar avantajos, iar Guvernul nu a compensat scăderea venită odată cu apariţia crizei prin investiţii în infrastructură, aşa cum promisese, spun invitaţii Money Channel.
Efectele se resimt acum, când scăderea investiţiilor, a veniturilor disponibile şi a consumului pune presiune pe locurile de muncă. “Se văd efectele în deficitul de tehnologie, lipsa acestor investiţii care să provoace creştere în viitor. 2010 nu se anunţă tocmai fericit. (…) O economie nu poate să susţină la nesfârşit un sistem care continuă să consume fără să aibă resursele necesare, acest model încă nu a fost corectat”, explică Gherguţ.
Aşa se face că şomajul ar putea continua să crească şi după ce economia va reveni pe plus. “Depinde cum definim răul. Omul de rând s-ar putea să nu se bucure de o creştere a PIB-ului”, spune Ionuţ Dumitru, care se aşteaptă ca venitul disponibil al populaţiei să scadă, în continuare.
