Statele care nu au trecut încă la moneda europeană au de întâmpinat câteva bariere. Prima bariera este cea mai importanta si este legat de criteriile de la Maastricht legate de convergenţa către zona euro, criterii pentru care cifrele macroeconomice nu mai sunt deloc satisfăcătoare în urma intrării în recesiune.
Există însă o schimbare radicală vizibilă în favoarea adoptării monedei unice mai devreme decât data propusă, iar această schimbare de comportament este o schimbare de comportament la nivelul guvernamental.
Se cer insa mai multe eforturi determinate si de activitate macroeconomica constanta pt a face aceste economii din noua europă să poată parcurge criteriilor de la Maastricht intr-o perioada de timp determinata. Desi datele enuntate initial de aderare la zona euro ar putea fi amanate asa cum dupa cum bine stim s-a intamplat si la noi.
Printre concluziile panelului a fost si aceea ca adoptarea monedei unice nu trebuie facuta doar pentru rezolvarea problemelor legate de criza economică. Adoptarea se face pentru totdeauna si presupune o atentie asupra felului in care fiecare economie in parte reuseste sa se inscrie pe traseul criteriilor Maastricht si reuseste sa ajusteze datele macroeconomice, astfel incat sa fie posibila trecerea la moneda unica, nu doar pe termen mediu, ci si pe termen lung, in conditiile in care exista foarte multa nesiguranta si date incerte cu privire la felul in care fiecare economie va reusi sa-si tina datele macroeconomice, adică inflatia la consolidarea deficitului public la un curs de schimb stabil, astfel incat criteriile Maastricht sa poata fi satisfacute.
Citeşte mai mult despre aderarea României la moneda unică europeană şi despre Forumul Economic de la Krynica în secţiunea Proiecte The Money Channel.
