Acesta este însă doar unul dintre indicii care pot arăta exact ce se întâmplă în economia românească. Consumul de ciment arată la ce ne putem aştepta în construcţii. De asemenea, vânzările de bere surprind relativ fidel încrederea consumatorilor în economie. Pe de altă parte, există indicatori de consum care continuă să crească şi în criză. Astfel, cosmeticele sau ciocolata par să funcţioneze ca antidepresive. “Sunt măsuri care pot fi folosite ca un indicator prin intermediul căruia vedem care este cererea. Energia, berea şi cimentul sunt considerate de către analişti ca un proxy (indicator – n. red.) bun pentru PIB”, a declarat pentru Business Standard Matei Păun, managing partner al BAC Investment Bank, care adaugă că relevanţa celor trei sectoare este dată şi de faptul că nu intră în economia gri.
Industria cea mai afectată de scăderea cererii este industria cimentului. După patru ani de creştere, vânzările de ciment au trecut în 2009 pe scădere, în primele şase luni fiind înregistrată o reducere de circa 30%, în principal pe fondul căderii pieţei imobiliare, potrivit datelor patronatului de profil (CIROM). Procentajul este cu mult peste aşteptările producătorilor, care, în decembrie 2008, preconizau o stagnare a pieţei în 2009, după mai mulţi ani de creşteri susţinute.
Deficitul de locuinţe, de spaţii comerciale şi de birouri, precum şi infrastructura precară au impulsionat piaţa cimentului din România, care a avansat cu un ritm anual de 15-30% în ultimii patru ani, ajungând în 2008 la o valoare de aproximativ 900 mil. euro. "În prima jumătate a anului se constată o scădere de circa 30% a consumului total de ciment, dar cu variaţii foarte mari de la o zonă la alta. Este evident că piaţa cimentului este direct legată de piaţa imobiliarelor şi a investiţiilor în infrastructură. Cum aceste investiţii au fost afectate puternic de criză, nici piaţa cimentului nu a fost imună la aceasta", a declarat preşedintele CIROM, Mihai Rohan.
Scăderi mari sunt şi la consumul de electricitate, în primele opt luni din 2009 fiind consemnat un recul, la nivel naţional, de aproximativ 10%, în condiţiile diminuării semnificative a exporturilor, potrivit lui Octavian Lohan, director general adjunct al Transelectrica. De altfel, au fost luni în care companiile au consumat şi cu 45% mai puţină energie.
Potrivit ultimelor date ale Institutului Naţional de Statistică (INS), consumul final de energie electrică din primele şapte luni din acest an a fost de 28,195 miliarde KWh, cu 9,4% mai mic decât în perioada similară a lui 2008. Însă, în timp ce populaţia a folosit cu 7,5% mai multă electricitate, firmele şi-au redus puternic cererea în acest domeniu. Înainte de criză, consumul de energie creştea anual cu aproximativ 3%.
Una dintre cele mai dinamice pieţe a fost, în ultimii ani, cea a berii, cu creşteri de circa 20%. În primele şase luni din 2009, scăderea a fost de 10%, pe fondul reducerii puterii de cumpărare a românilor, dar şi al schimbării obiceiurilor de consum, după cum afirmă reprezentanţii Asociaţiei "Berarii României".
Pentru perioada următoare, premisele nu par deloc optimiste, estimările din piaţă merg chiar până la scăderi de 20% la nivelul anului 2009, raportat la 2008, când creşterea era de 4,1%. “Berea arată un anumit confort, pe care fiecare şi-l creează, este un produs ce se adresează şi celor cu mai puţini bani. În cazul în care consumatorii nu-şi mai pot permite nici măcar o sticlă de bere, atunci este o problemă”, afirmă Vifor Verşescu, directorul general al Patronatului Industriei Berii din România. El spune că vânzările din primele opt luni au mers prost, cu mult sub estimările producătorilor, fiind înregistrată o scădere de 17%.
De asemenea, piaþa ciocolatei, care a avut un avans de circa 20% în anii trecuţi, şi-a micşorat de câteva ori ritmul de creştere, dar producătorii sunt mulţumiţi totuşi de faptul că trendul este ascendent. Reducerea veniturilor populaţiei a dus şi la scăderea consumului de cosmetice, după majorările din ultimii cinci ani, de 15-20%, pentru 2009 fiind estimată o creştere de 10%, pe o piaţă de aproximativ 550 mil. euro. Aceştia sunt însă doar o parte dintre indicatorii care pot fi luaţi în seamă. "Sunt de acord că îţi poţi da seama de starea economiei după consumul de energie, dar cred că, înainte de bere şi de ciment, trebuie luat în calcul consumul produselor de strictă necesitate, cele de îmbrăcăminte şi de întreţinere.
Suntem pe ultimele locuri în Europa la consumul de săpun şi pastă de dinţi. De asemenea, am ajuns sub nivelul din 1989 la consumul de costume de bărbaţi şi chiar la consumul de lenjerie. Suntem pe ultimele locuri în Europa, undeva la egalitate cu Bulgaria", spune Maria Grapini, preşedintele Federaţiei Patronale a Textilelor, Confecţiilor şi Pielăriei.
Indicele chiloţilor bărbăteşti
>Vânzările de chiloţi bărbăteşti, a căror scădere începe să se oprească, arată că economia americană dă semne de revenire, scrie Washington Post, într-un articol publicat în luna august. În general, vânzările sunt relativ constante, pentru că sunt incluse la cheltuieli de strictă necesitate. Însă, în timpul presiunilor financiare severe, cumpărătorii încearcă să prelungească durata dintre două achiziţii, argumentează Washington Post. Printre exemplele de indicatori atipici, ziarul mai enumeră vânzările de ruj, pe care Leonard Lauder, preşedintele producătorului de cosmetice Estee Lauder, îl consideră un barometru anticiclic pentru starea de spirit a consumatorilor. Totuşi, teoria lui Lauder nu s-a confirmat în SUA, iar vânzările de ruj au trecut pe minus cu 8%.
Influenţe
>Românii continuă să bea bere, dar mai rar şi în cantităţi mai mici decât în anii trecuţi. Nici vremea nu a ţinut cu producătorii, iar acest lucru s-a văzut, în special, în primul trimestru.
