Comisia Europeană a prezentat ieri previziunile economice interimare pentru UE27, zona euro şi cele mai mari şapte ţări din regiune. Ameliorarea situaţiei s-a datorat, în special, unor puternice intervenţii strategice.
Astfel, economia mondială nu se mai află în cădere liberă, datele recente cu privire la comerţ şi la producţia industrială, precum şi încrederea mediilor de afaceri şi a consumatorilor fiind încurajatoare.
Potrivit CE, îmbunătăţirea conjuncturii financiare a contribuit la încetinirea semnificativă a scăderii PIB-ului UE în al doilea trimestru (de la -2,4% în primul trimestru al anului 2009 la -0,2% intertrimestrial).
Comisia şi-a revizuit, în sens uşor ascendent, proiecţiile privind creşterea pentru a doua jumătate a anului curent, dar rata estimată a scăderii PIB-ului pentru întreg anul 2009 rămâne neschimbată – 4%, atât în UE, cât şi în zona euro. Acest calcul a fost realizat pe baza previziunilor actualizate ale Franţei, Germaniei, Italiei, Olandei, Poloniei, Spaniei şi Marii Britanii, care deţin împreună aproximativ 80% din PIB-ul UE.
Pentru România, aşteptata accelerare a ritmului de creştere economică a zonei euro este o veste bună, aici aflându-se principalii parteneri de export ai ţării. Analiştii avertizează însă că datele de bază ale economiei româneşti vor cântări prea greu pentru răsturnarea proiecţiilor.
“Accelerarea creşterii economice în zona euro este o veste bună pentru România. Aceasta a beneficiat şi până acum de programele de susţinere a consumului din statele acestei zone – vezi programele de înnoire a parcurilor auto -, dar multe dintre ele, este de reţinut, se vor sfârşi în lunile următoare. Totuşi, datele economiei româneşti, precum slaba cerere internă, povara fiscală şi creditarea slabă, ne determină să nu ne schimbăm proiecţiile”, a declarat pentru Business Standard Christian Keller, senior economist al Barclays Capital din Londra.
