Cu toate acestea, votul secret rămâne riscant. În plus, reconfirmarea lui Barroso are loc fără entuziasm (fostul premier portughez este singurul candidat pentru conducerea Comisiei – n.r.), bilanţul său este contestat, iar politicianul în vârstă de 53 de ani a fost nevoit să suporte în ultimele luni atacuri virulente venite de la toate grupurile politice din Parlamentul European, instituţie care a dorit astfel să se asigure că deciziile sale vor conta în următorii cinci ani.
De altfel, eurodeputaţii au refuzat să îl învestească la sesiunea inaugurală din iulie a Parlamentului European, cerându-i să prezinte un program politic complet. Ascultând îndemnurile, Barroso a prezentat un proiect de 50 de pagini, în încercarea de a mulţumi atât stânga, cât şi dreapta din Legislativul european. Veteren al politicii, el şi-a păstrat punctele forte ale acestui program pentru un maraton personal în faţa celor şapte grupuri politice din Parlamentul European.
Pentru a fi pe placul liberalilor, el a promis că va înfiinţa un post de Comisar european pentru Drepturile fundamentale. În faţa socialiştilor, el a promis apoi că va îmbunătăţi două texte controversate privind timpul de lucru şi libera circulaţie a muncitorilor.
În contextul în care grupul conservator nu este majoritar în noul Parlament de la Strasbourg, unde are 265 de eurodeputaţi, formaţiunea are nevoie de sprijin pentru a-şi alege favoritul în fruntea CE. Liberalii, cu 84 de europarlamentari, şi socialiştii, cu 184 de reprezentanţi, se vor reuni marţi seară cu uşile închise pentru a lua o decizie în legătură cu votul de miercuri.
Pe de altă parte, liberalii şi-au atenuat discursul critic din iulie şi par să încline spre o susţinere puternică pentru Barroso În ceea ce-i priveşte pe socialişti, ei vor vota în majoritate împotrivă sau se vor abţine. Cu toate acestea, ei se arată divizaţi, în contextul în care şapte guverne europene de stânga şi-au anunţat susţinerea pentru Barosso. În context, 28 de socialişti portughezi şi spanioli îl vor susţine pe candidatul iberic.
În acelaşi timp, Barroso are de partea sa grupul celor 54 de eurosceptici britanici, cehi şi polonezi, disidenţi de centru-dreapta.
Dacă noul Tratat de la Lisabona intră în vigoare, regulile vor fi mai stricte: Barroso va avea nevoie de o majoritate absolută, adică cel puţin 369 de eurodeputaţi să se pronunţe în favoarea sa. Ideal ar fi ca preşedintele Comisiei Europene să obţină din prima încercare sprijinul a mai mult de jumătate dintre eurodeputaţi.
În caz contrar, el va ieşi slăbit şi mandatul său va fi incert. De altfel, unii jurişti şi oponenţi ai lui Barroso cer cu insistenţă organizarea unui nou scrutin, după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona.
Documentul, care ar trebui să asigure o mai bună funcţionare a instituţiilor europene într-o Europă extinsă la 27 de membri, va fi supus unui nou referendum în Irlanda, la 2 octombrie. Textul mai trebuie ratificat, totodată, de Germania, Cehia şi Polonia.
Urmăreşte pe Money WebTV toate ştirile video şi emisiunile The Money Channel
