De altfel, lupta împotriva măsurilor protecţioniste a fost una dintre principalele decizii pe care liderii principalelor 20 de economii dezvoltate şi emergente le-au luat la summitul G20 din aprilie. Efectele acestei decizii nu sunt însă vizibile. Dimpotrivă, două studii publicate săptămâna aceasta de grupul Global Trade Alert şi Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC) arată că guvernele plănuiesc 130 de măsuri protecţioniste, iar cele mai multe dintre aceste măsuri vin de la state membre G20. Mai mult, ultimul scandal în acest domeniu a izbucnit la sfârşitul săptămânii trecute, când SUA au decis să impoziteze cauciucurile chinezeşti, iar Beijingul a răspuns cu taxe pe maşinile şi carnea de pui din America.
Şefii de stat şi de guvern din G20 se vor întâlni din nou săptămâna viitoare, în SUA, pentru a discuta, de data aceasta, despre reglementări mai dure pentru sistemul bancar, inclusiv privind limitarea dimensiunii băncilor şi simplificarea structurii acestora, dar şi reducerea sau condiţionarea primelor acordate bancherilor. Oricare va fi decizia luată în timpul summitului, aplicarea acesteia va fi dificilă, pentru că se va lovi de opoziţia industriei financiare.
O altă temă de dezbatere va fi strategia de exit din pachetele de sprijin acordate de guverne companiilor cu probleme. Miniştrii de Finanţe din G20 au decis, la începutul lunii, că este prea devreme să se renunţe la stimuli, pentru că situaţia economică nu este încă stabilizată. Totuşi, şeful Rezervei Federale a SUA, Ben Bernanke, a anunţat marţi seară că, din punct de vedere tehnic, “recesiunea probabil că s-a încheiat”.
