Formatele cele mai dinamice au fost hipermarketurile şi discounterii. Principala lor sursă de creştere a fost frecvenţa de cumpărare mai mare, cu 30% pentru discounteri şi 10% pentru hipermarketuri, pe fondul expansiunii agresive şi, deci, al atragerii unui număr de consumatori mai mare cu 6%, respectiv 9%. Cota de piaţă a discounterilor a crescut în ultimii patru ani de patru ori – de la 2% în 2005 la 8% în 2009, în timp ce pentru hipermarketuri este de cinci ori mai mare – în creştere de la 4% la 20%.
În Bucureşti, importanţa comerţului modern este mult mai evidentă (73%), hipermarketurile fiind, de departe, cel mai important canal pentru cumpărături, cu 45% cotă de piaţă în valoare. Aceasta s‑a dublat faţă de anul 2005.
Dacă la nivelul ţării formatele comerţului tradiţional – chioşcuri, magazine generale, buticuri – se menţin la acelaşi nivel, trendul descendent al acestora este mai accentuat în Bucureşti. Cota de piaţă a buticurilor s-a redus la jumătate faţă de 2005, ajungând la 13%. În mediul rural, consumatorii preferă comerţul modern doar pentru 20% dintre cumpărăturile de bunuri de larg consum, potrivit analizei făcute de GfK.
“Chiar dacă nu asistăm la scăderi spectaculoase, supermarketurile îşi continuă trendul descendent, orientarea consumatorilor către promoţii şi preţuri avantajoase câştigând în acest an teren, în dauna proximităţii”, declară Andi Dumitrescu, director general GfK România.
Supermarketurile au pierdut consumatori în favoarea hipermarketurilor şi a discounterilor mai ales în Capitală şi în oraşele mari, în restul ţării acestea situându-se la acelaşi nivel. Însă consumatorii au mers la fel de des în supermarketuri, pentru cumpărături, în prima jumătate a anului 2009 faţă de ianuarie-iunie 2008. Studiul a fost elaborat având la bază un eşantion reprezentativ naţional de 2.200 de gospodării.
Piaţa de comerţ cu bunuri de larg consum din România îşi continuă creşterea în valoare, potrivit unui studiu realizat de Business Monitor International care estimează că vânzările din retail se vor majora cu 33% până în 2013, de la 40,87 miliarde de dolari (27,8 miliarde de euro) la 54,52 miliarde de dolari (37 miliarde de euro). Creşterea va fi susţinută de majorarea veniturilor populaţiei. Evoluţia comerţului românesc de până în prezent a fost influenţată de explozia creditului de consum, precum şi de introducerea impozitului unic pe venit, de 16%, care a generat o creştere a bugetului disponibil pentru consum.
Procesul de privatizare început în economia românească în anii ‘90, precum şi aderarea la Uniunea Europeană au permis retailerilor internaţionali să se extindă rapid şi eficient în piaţa locală, ceea ce a dus la o creştere medie anuală a comerţului de 6,4%, potrivit Business Monitor International. Piaţa de retail din România mai are de parcurs câteva etape.
Comerţul modern creşte rapid, în paralel cu reducerea comerţului tradiţional. În ceea ce priveşte contextul, începe să se contureze competiţia la nivel de grup. Ce se observă în prezent este că toate cele cinci grupuri de comerţ active în România, Metro (Metro Cash&Carry, Real), Rewe (Billa, Selgros, Penny Market), Carrefour (Carrefour, Carrefour Express), Schwarz (Kaufland, Lidl) şi Louis Delhaize (Cora, Profi), operează cu mai multe formate şi, probabil, îşi vor extinde în curând prezenţa şi pe alte formate.
Suntem în faza de maturizare a comerţului organizat în România. Acoperim majoritatea formelor de comerţ, iar următorii paşi (tendinţe majore) în evoluţie sunt diferenţierea formatelor de magazine în percepţia consumatorilor şi proximitatea – apariţia cât mai multor magazine de proximitate, cu atât mai mult cu cât în perioadă de criză este de aşteptat ca oamenii să facă economii, inclusiv la cheltuielile cu transportul la centrul comercial, îndreptându-se astfel către magazinele de proximitate. Există şi o oportunitate, în schimb, în acestă perioadă de turbulenţă economică.
