"Deciziile Băncii Naţionale a României (BNR) vor avea un impact pozitiv, întrucât cheltuielile cu provizioanele vor fi mult mai mici. Aceste măsuri vor apropia şi mai mult standardele româneşti de contabilitate de cele internaţionale, iar principalul beneficiar va fi statul, deoarece veniturile din impozite vor creşte. Totuşi, la nivelul sistemului bancar local există voci care spun că în cazul băncilor mici există o reticenţă în a adopta Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS)”, a declarat Adriana Marin, directorul departamentului Analiză al UniCredit CA-IB Securities.
Şeful Direcţiei Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteză, a precizat recent pentru Business Standard că au avut loc discuţii cu Asociaţia Română a Băncilor (ARB) şi vor fi modificate câteva reguli privind regimul de provizionare. Astfel, dacă un împrumut era inclus în categoria îndoielnic şi clientul solicita reeşalonarea din cauze obiective, banca era obligată să clasifice acel credit ca pierdere. Se va renunţa şi la acest principiu şi se va aplica cel al refinanţării. Adică, se va menţine creditul în categoria în care se afla înainte de reeşalonare. În felul acesta, băncile nu mai sunt obligate să constituie provizioane suplimentare. De asemenea, Cinteză a spus că se va renunţa la regula contaminării creditelor. Acesta a explicat că până acum, în ceea ce priveşte un client care avea cinci credite în derulare şi avea probleme cu unul dintre ele, aplicarea principiului contaminării presupunea că problema se extrapola la toate celelalte patru împrumuturi. “Se renunţă la acest lucru şi fiecare credit va fi analizat separat”, a mai spus Cinteză.
"Aceste măsuri adoptate de BNR nu mi se pare că sunt teribil de semnificative, dar vor contribui la creşterea profiturilor băncilor şi a încasărilor statului. Deşi se doreşte trecerea la provizionarea conform standardelor IFRS, momentan nu se întâmplă nimic, deoarece politica BNR este conservatoare”, a declarat consultantul financiar Bogdan Baltazar.
În acelaşi timp, prim-vicepreşedintele ARB, Petre Bunescu, consideră că măsurile anunţate recent de şeful Direcţiei de Supraveghere din BNR vor putea fi cuantificate doar atunci când banca centrală va avea primele raportări după noile reguli. “Este cert că, în condiţii comparabile, volumul acestor provizioane se poate reduce sensibil, în funcţie de natura şi de structura portofoliului de credite al fiecărei bănci”, a declarat Bunescu.
"Faptul că BNR a dat curs acestei cerinţe de renunţare la principiul contaminării creditelor nu poate decât să ne bucure. Pentru clienţi însă nu va însemna mare lucru. În ceea ce priveşte regimul de provizionare în cazul reeşalonării creditelor, cred că BNR vrea să mai relaxeze regimul constituirii de provizioane, care este unul strict în acest moment”, a declarat pentru Business Standard Radu Graţian Gheţea, preşedintele CEC Bank. Melania Hăncilă, şeful departamentului de Cercetare şi Strategie al Volksbank România, crede că această măsură ar fi avut impact substanţial dacă s-ar fi recurs la principiul refinanţării imediat după declanşarea crizei şi în România, deoarece la momentul actual majoritatea clienţilor cu dificultăţi financiare au solicitat deja reeşalonarea creditelor, iar băncile au constituit provizioane substanţiale pentru acestea.
“Ar putea exercita efecte substanţiale doar dacă s-ar aplica şi retroactiv, ceea ce este puţin probabil şi dificil de implementat. Astfel, renunţarea la clasificarea creditelor pentru care se solicita reeşalonarea într-o categorie de risc inferioară va determina diminuarea ritmului de creştere a provizioanelor, care oricum s-ar fi redus pe măsură ce situaţia economică se va ameliora, şi deci va avea un impact limitat pozitiv asupra profitului băncilor”, a spus Hăncilă.
