Acum, dezastrul din agricultură este una dintre cele mai mari probleme, dar şi cea mai mare oportunitate de creştere a României, cred experţii consultaţi de Business Standard. “Un comisar la Agricultură ar determina o vizibilitate mai mare a României în acest domeniu şi o conştientizare a potenţialului agricol românesc”, crede economistul-şef al BCR, Lucian Anghel.
Chiar dacă portofoliul nu înseamnă şi mai mulţi bani europeni, s-ar da un semnal important investiţiilor străine sau româneşti, crede Anghel. În acest sens, s-ar înţelege mai bine că “ţările cu cea mai ridicată productivitate, au şi o suprafaţă mare la hectar”, explică Anghel, în condiţiile în care România are un grad ridicat de fărâmiţare a suprafeţelor agricole.
Grad mare de fărâmiţare
Un comisar european pe acest portofoliu ar însemna nu atât o adaptare a politicilor europene la nevoile României, cât o mai bună înţelegere a fenomenului şi urgenţelor în agricultură, a subliniat şi fostul ministru al Agriculturii, Gheorghe Flutur.
“Alături de Polonia, România are un potenţial agricol semnificativ în Uniunea Europeană. Pe de altă parte, aprofundarea Pilonului 2 – Dezvoltare Rurală – din politica agricolă comună, în condiţiile unui comisar la Agricultură ar face ca noi să avem un cuvânt de spus în această direcţie”, a declarat Flutur pentru Business Standard.
“Avem un grad de fărâmiţare ridicat al proprietăţilor şi demersuri în sensul comasării lor ar trebui făcute. De asemenea, şi valorificarea producţiei, unde România este deficitară, ar putea fi impulsionată, dacă vom avea un comisar pe acest domeniu”, a menţionat liderul PDL.
În cazul în care Bucureştiul nu ar reuşi să obţină portofoliul Agriculturii, Gheorghe Flutur susţine că domeniul Dezvoltării Regionale ar fi unul atractiv pentru România, adăugând că prerogativa desemnării îi aparţine primului-ministru.
“Miza unui portofoliu la Agricultură nu se referă în niciun caz la bani, ci mai mult la o adaptare a politicilor agricole europene pe profilul statelor din Europa de Est, Polonia, România, chiar şi ţările baltice”, a declarat şi deputatul PSD, Valeriu Steriu. Un comisar român la Agricultură s-ar putea dovedi mai atent la profilul agricol al acestor state şi ar putea aduce în birocraţia Comisiei mai mulţi funcţionari români.
“În România avem aproximativ 800.000 de producători de lapte al căror profil se diferenţiază net de cel occidental şi pentru care pot fi luate măsuri concrete din direcţia Comisiei. De asemenea, agricultura bio la care România este puternic racordată ar putea beneficia de sprijin din partea unor politici europene”, a afirmat social-democratul. Pe de altă parte, un lobby mai puternic şi o dezbatere mai intensă asupra posturilor scoase la concurs în România pentru intrarea în structurile de profil europene s-ar traduce în plusuri pe care le-ar aduce un comisar pe acest domeniu.
“În acest moment există doar un român în aparatul european la Agricultură, Daniela Gheorghe, director în cadrul Directoratului General pentru Pescuit şi Afaceri Maritime. Din păcate, nu am avut ştiinţa de a merge până acum la concursurile pe care le organizează Comisia”, a spus Steriu. Referitor la nominalizarea lui Dacian Cioloş pentru Agricultură, Steriu afirmă că o mare parte dintre social-democraţi agreează această direcţie, mai ales că Cioloş este perceput ca un tehnocrat independent.
Lipseşte consensul
Surse europene declarau recent că România nu va obţine postul de comisar la Agricultură şi nici într-un alt domeniu care ar implica fonduri europene, iar la nivel politic nu există consens nici măcar în România. Totuşi, şansele lui Cioloş au crescut, ca urmare a deciziei lui Mariann Fischer Boel, actualul titular al acestui portofoliu, de a nu mai candida pentru un al doilea mandat. Cu toate acestea, Irlanda, Danemarca şi Austria sunt interesate de acest domeniu. Candidatura lui Cioloş se bucură de sprijinul Franţei şi al Italiei.
