România a cheltuit 809 milioane euro pentru derularea activităţii de cercetare-dezvoltare în 2008

2008, activitati, cercetare-dezvoltare, cheltuieli, euro, INS, PIB, România

Astfel, la sfârşitul lui 2008, îşi desfăşurau activitatea în cercetare-dezvoltare 43.502 salariaţi, iar cheltuielile cu acest domeniu au reprezentat 0,59% din PIB, în creştere cu 0,06 puncte procentuale faţă de 2007, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Din totalul cheltuielilor făcute în 2008 pentru activitatea de cercetare-dezvoltare 2,5 miliarde lei au fost pentru cheltuieli curente, respectiv 84,3%, iar 467,2 milioane lei – pentru cheltuieli de capital, respectiv 15,7%.

„Ponderea cheltuielilor de capital pentru dotarea unităţilor care au desfăşurat activitate de cercetare-dezvoltare a scăzut cu 4,3 puncte procentuale în anul 2008 faţă de anul 2007”, se mai arată în comunicat.

Anul trecut, cercetarea fundamentală a crescut cu 3,6 puncte procentuale în cheltuielile totale comparativ cu 2007, la 49,5%, în timp ce cercetarea aplicativă a scăzut cu 2,2 puncte procentuale în cheltuielile totale, la 42,5%. Pentru dezvoltarea experimentală, au fost repartizate numai 8% din cheltuielile totale.

A crescut finanţarea publică

În 2008, fondurile publice au avut cea mai mare pondere în totalul surselor de finanţare a cheltuielilor totale de cercetare-dezvoltare, de 70,1% faţă de 67,1% în 2007. În schimb, sursele provenite de la întreprinderi au scăzut la 23,3% în 2008 de la 26,9% în 2007.

Cele mai mari sume din fonduri publice au primit unităţile din sectorul guvernamental (48,7%), urmate de cele din sectorul de învǎţǎmânt superior (34,5%) şi unitǎţile din sectorul întreprinderi (16,7%). O mică parte din finanţările pentru cercetare-dezvoltare, respectiv 118,3 milioane lei, a provenit din străinătate.

Cheltuielile provenite din fonduri publice au reprezentat 0,41% din produsul intern brut în 2008 faţă de 0,36% din PIB în 2007.

Femeile reprezintă mai puţin de jumătate din personalul de cercetare

La 31 decembrie 2008, din cele 43.502 persoane care lucrau în activitatea de cercetare-dezvoltare, 19.988 erau femei, reprezentând 45,9%, procent similar cu cel din anul 2007.

Pe domenii ştiinţifice, salariaţii din activitatea de cercetare-dezvoltare cu ponderea cea mai mare se regăsesc în domeniul ştiinţelor inginereşti şi tehnologice (47,4%), urmat de domeniul ştiinţelor naturale şi exacte (15,6%).

„Numărul cercetătorilor din aceste domenii este semnificativ, respectiv 14.366 persoane (din care 39,1% femei) în domeniul ştiinţelor inginereşti şi tehnologice şi 4.624 persoane (din care 47,8% femei) în domeniul ştiinţelor naturale şi exacte”, potrivit INS.

După nivelul de pregătire profesională, din totalul salariaţilor din activitatea de cercetare-dezvoltare la sfârşitul anului 2008, 34.642 aveau studii superioare (79,6% din total), 2.363 – studii postliceale şi de maiştri (5,4%), 5.578 – studii liceale, profesionale şi de ucenici (12,8%), iar 919 aveau alte forme de pregătire (2,1%).

Anul trecut, numărul persoanelor cu titlu de doctor s-a menţinut relativ constant faţă de 2007, respectiv 14.851 de persoane, din care femei cu titlu de doctor 6.317, respectiv 42,5%.

Din salariaţii care au desfăşurat activitate de cercetare-dezvoltare, în anul 2008, după orele efectiv lucrate, 62,4% au lucrat cu normă întreagă şi 37,6 % cu normă parţială.

Pe categorii de ocupaţii, ponderea cea mai mare a salariaţilor din activitatea de cercetare-dezvoltare a fost reprezentată în 2008 de cercetători, cu 70,9% din total, respectiv 30.864 persoane.

Pe grupe de vârstă, în cadrul cercetătorilor, în 2008 s-a înregistrat o uşoară scădere a ponderii persoanelor cu vârstă de până la 34 ani faţă de 2007 (24,4% faţă de 26,4%). Ponderea cercetătorilor între 35 şi 54 ani s-a menţinut relativ constantă, respectiv 48%.

INS precizează că sursa datelor o constituie Anchetele statistice anuale privind activitatea de cercetare-dezvoltare, iar la baza cercetării stau unităţile specializate în cercetare-dezvoltare, unităţile economice şi sociale care au colective de cercetare-dezvoltare, staţiunile şi institutele de cercetare şi producţie agricolă, unităţile de învăţământ superior şi clinici universitare care au structuri de cercetare-dezvoltare, organizaţiile non-profit care au desfăşurat activitate de cercetare-dezvoltare.