Legea a fost introdusă în Parlament de către senatorul PDL de Ilfov Iulian Urban.
Mai exact, o astfel de lege ar permite românilor care nu-şi mai pot plăti datoriile la bănci, din cauza conjuncturii economice nefavorabile, să intre sub protecţia tribunalului. Băncile nu vor mai putea astfel să îi execute silit, iar datoriile vor putea fi reeşalonate pe o perioadă de câţiva ani.
"O reglementare a insolvenţei persoanelor fizice este imperios necesară. Deşi bancherii nu sunt de acord, persoanele fizice supraîndatorate nu au niciun fel de protecţie. România este obligată, potrivit directivelor europene, să reglementeze falimentul personal. Deşi, în lipsa unei reglementări în legislaţia naţională, se va putea cere protecţie în instanţă pentru o persoană fizică pornind de la directiva europeană”, a declarat Piperea.
Potrivit proiectului de lege, realizat după modelul legii falimentului personal din SUA, instanţele vor putea stabili dacă o persoană se află în insovenţă scuzabilă sau faliment fraudulos. Întreaga procedură trebuie închisă în cinci luni, perioadă în care debitorul nu mai are acces la credite, cumpărături în rate, contracte de leasing sau orice alte operaţiuni care presupun creditarea.
Dacă starea de faliment este declarată scuzabilă, debitorului i se acordă aşa-numitul nou început, adică datoriile rămase neachitate i se şterg, iar el poate avea din nou acces la credite şi îşi recâştigă statutul anterior, aşa cum şi companiile sunt protejate prin lege pentru a trece de o perioadă dificilă printr-un plan de reorganizare, a explicat Piperea.
El a dat exemplul persoanelor disponibilizate sau care au avut reduceri drastice de salariu şi au contractat credite pe care nu le mai pot acoperi în prezent.
Potrivit lui Piperea, băncile nu ar mai fi obligate să constituie provizioane pe perioada procedurii de insolvenţă. El susţine, totodată, că instituţiile de credit din România nu sunt obligate, de fapt, nici în prezent să constituie provizioane pentru împrumuturile acordate companiilor care intră în procedură de insolvenţă, deşi unele bănci continuă să o facă.
De asemenea, în cazul unui faliment fraudulos, persoanele respective nu vor mai putea prin lege să acceseze niciun tip de împrumut bancar pe o perioadă de cinci-şapte ani. România şi Bulgaria sunt singurele state din Uniunea Europeană care nu au reglementat, printr-o lege generală sau specială, insolvenţa persoanelor fizice, potrivit lui Gheorghe Piperea.
Coface: 10.000 de firme, în faliment în primul semestru
Numărul falimentelor înregistrate în prima jumătate a anului 2009 a depăşit 10 mii de cazuri, în Bucureşti înregistrându-se cele mai multe, respectiv 1.195, reprezentând 11,45% din numărul total de firme în această situaţie, potrivit unui studiu al companiei Coface privind situaţia insolvenţelor din România în primul semestru al acestui an. Din cele 10 mii de cazuri, peste 5.000 de firme se aflau în procedură generală de insolvenţă, 2.353 în procedură simplificată de insolvenţă, 2.851 în faliment şi 9 în reorganizare judiciară. Potrivit aceluiaşi studiu, există riscul ca, până la sfârşitul anului, numărul cazurilor de insolvenţă să ajungă la peste 20 de mii de cazuri.
Pe locul doi în acest top se află judeţul Constanţa, unde erau înregistrare, la finele lunii iunie, 752 de cazuri de insolvenţă, reprezentând 7,2% din numărul la nivel naţional, în timp ce insolvenţele din Bihor, care ocupă locul trei în acest clasament, însumează 6,47% din cazurile din ţară, cu 675 de firme.
În continuare, pe locul patru este judeţul Braşov, cu 618 cazuri (5,9%), urmat de Cluj – 511 cazuri (4,9%), Prahova (444 de cazuri, reprezentând 4,25%), Satu Mare (407 cazuri, 3,9%), Arad (401 cazuri, 3,81%), Galaţi (392 de cazuri, 3,76%) şi Timiş (323 de cazuri, 3,13%).
Astfel, primele zece judeţe ca număr al insolvenţelor acumulează peste 50% din cazurile înregistrate la nivel naţional.
Comparativ cu sfârşitul lui 2008, Bucureşti este singurul care şi-a păstrat poziţia în clasament.
Dintre celelalte judeţe situate pe primele zece locuri, doar trei au avut o evoluţie pozitivă faţă de finele anului trecut.
Cea mai nefavorabilă evoluţie au avut-o judeţele Satu Mare, care a înaintat 17 poziţii, fiind urmat de Arad şi Braşov, cu urcări de 10, respectiv 9 locuri.
În Satu Mare, numărul cazurilor de insolvenţă a crescut de aproape şapte ori într-un an.
În ceea ce priveşte domeniile de activitate, comerţul cu amănuntul, distribuţie şi construcţii reprezintă peste 50% din totalul numărului de falimente înregistrat în prima parte a anului, cu peste 5.600 de cazuri.
Restanţele populaţiei şi ale firmelor la credite au scăzut cu 1,14% în iunie faţă de luna precedentă, la 5,502 miliarde de lei (1,3 miliarde de euro), ponderea lor în volumul total al creditelor reducându-se, de asemenea, la 2,76% la jumătatea anului, faţă de 2,78% la sfârşitul lunii mai, potrivit datelor BNR. Astfel, la finele lunii mai 2009, restanţele românilor la credite se situau la 5,566 miliarde de lei (1,332 miliarde de euro), mai arată datele Băncii Naţionale a României (BNR).
