Acesta a punctat că relaţiile publice vor avea de înfruntat o nouă realitate, care necesită trecerea de la o comunicare simetrică la una asimetrică, la o democraţie participativă sau chiar participare democratică.
“Spaţiul mic acordat de media chestiunilor care trebuie să restabilească încrederea în business ne face să schimbăm modelele de comunicare, încercând să educăm şi publicurile intern şi extern. Cu 10.000 de angajaţi BCR, aş vrea să am 10.000 de purtători de cuvânt”. Acesta a recomandat “metoda picăturii”, care constă într-un flux de comunicare cât mai des, chiar dacă puţin. “Scopurile, acţiunile pe care le prevăd, publicul, asociaţiile, toate trebuie prevăzute într-o strategie bine definită”, a concluzionat acesta.
Thomas Achelis, preşedinte Forum for International Communication, a susţinut, de asemenea, că relaţiile publice au un viitor care trebuie să fie bazat pe încredere şi pe "ethics”, dar că această industrie se confruntă cu o lipsă a regulilor.
Totodată, Tony Meehan, preşedintele TMA Communications şi fost director al competiţiei internaţionale IPRA, Golden World Award, a adăugat că “există o bază solidă pentru ca lucrurile să se dezvolte în România”.
Managementul comunicării devine elementul-cheie
Horst Avenarius, fondator şi preşedinte de onoare al Consiliului German de Etică în PR şi fost director de comunicare la BMW, a explicat că managementul comunicării este cuvântul-cheie şi a adăugat că poate fi considerat ca una dintre funcţiile principale. “Acest concept cere mai mult decât crearea şi implementarea de strategii de comunicare. Participarea PR-ului la procesul decizional cere specialistului să se comporte ca un manager şi să aibă o imagine completă a companiei şi a proceselor sale”, a spus acesta. Crenguţa Roşu, co-managing partner DC Communication, a explicat că “transformarea” e cuvântul care exprimă cel mai bine ceea ce i se întâmplă profesiei de specialist în relaţii publice. “Vom asista la o transformare a procesului în care operăm, iar mandatul de comunicator trebuie să se adapteze acestui proces. Acest lucru presupune o schimbare de procedură şi integrarea noastră în acest proces”, a declarat aceasta. Iar bătălia pentru a fi considerat parte din procesul decizional strategic devine tot mai importantă, potrivit acesteia. “Până acum, am petrecut mult timp învăţând teorii ale comunicării. E timpul pentru o legătură cât mai strânsă cu managementul”, a mai spus Crenguţa Roşu.
În ceea ce priveşte raportul dintre globalizare şi localizare, reprezentantul DC Communication, una dintre cele mai importante agenţii de PR din România, a explicat că “local nu poate fi atât de local dacă strategia globală nu permite”. Eliza Rogalski, managing partner al agenţiei Rogalski-Grigoriu, a subliniat că, în acest moment, cel mai important este “să nu fim companii de media, ci să fim relevanţi pentru consumatorii noştri”. Printre miturile pe care aceasta le-a demontat se numără “e cam scump să dezvolţi o platformă media”, “nu se poate face profit din aşa ceva”, “nu se poate pe TV”, demonstrând, cu exemple punctuale, cum companii de diferite mărimi – de la Microsoft la fabricanţi locali de bunuri de larg consum au avut ca principal obiectiv acela de a fi relevanţi pentru consumatori. Congresul Internaţional Romanian PR Week este organizat de organizaţia non-guvernamentală Forum for International Communication.
Tendinţe
Industria se află într-un proces de transformare
- PR-ul trebuie să participe la procesul decizional
- Specialistul în PR trebuie să înveţe rolul de manager
- Relevanţa pentru consumatori este acum unul dintre cele mai importante aspecte pentru industria de comunicare
- “Transformarea” este termenul care caracterizează cel mai bine profesia de specialist în relaţii publice
- Relaţiile publice trebuie să treacă de la o comunicare simetrică la una asimetrică
