Traian Băsescu, Mircea Geoană, Crin Antonescu sunt cap de afiş în cursa pentru Preşedinţia României şi este aşteptat şi Sorin Oprescu. Declaraţiile lor în ceea ce priveşte soluţiile economice au ţinut, nu de puţine ori, prima pagină a publicaţiilor locale sau au creat interes internaţional. Din păcate, nu întotdeauna din motivele corecte.
Printre cele mai “îndrăzneţe" declaraţii se numără promisiunea lui Mircea Geoană potrivit căreia fiecare român care se întoarce de la muncă din străinătate şi începe o afacere în ţară, în mediul rural, va primi 25.000 de euro de la stat. Pe de altă parte, însuşi preşedintele în exerciţiu "calma" spiritele la începutul acestui an: “România nu va lua bani de la FMI". A fost contrazis însă de realitatea economică, doar câteva luni mai târziu.
După nenumărate "bâlbe" fiscale (şi aici ar fi de menţionat propunerea de introducere a accizelor pentru brichete şi telefoane mobile, iniţiativă dezvăluită de Business Standard la începutul acestui an), Mircea Geoană vine cu soluţia: impozit progresiv.
Pe primul loc în ceea ce priveşte "proiectele de anvergură” se află autostrada suspendată a lui Sorin Oprescu, de care nu numai că se vor bucura locuitorii din Capitală, dar pentru care edilul-şef a găsit şi investitor: China vrea să vină în proiect cu 850 mil. euro.
"Chiar dacă subiectul referendumului pentru un parlament unicameral va acoperi dezbaterea economică, aceasta nu are cum să lipsească, în contextul în care fiecare candidat îşi construieşte şi un discurs de ieşire din criză”, spune analistul politic Cristian Pârvulescu.
Băsescu: Legislaţie fiscală mai simplă
Actualul preşedinte al statului şi-a anunţat intenţia de a candida pentru un nou mandat, sâmbată, la o întâlnire cu fermierii din vestul ţării, de la Sânicolaul Mare. Viitorul său proiect politic va ţine cont de principiile deja anunţate în discursul său din Parlament, din 15 septembrie Astfel, printre priorităţile identificate de către Traian Băsescu regăsim gestionarea politicilor fiscale, monetare şi a situaţiei macroeconomice, astfel încât România să adere la zona euro în anul 2014, adoptarea legii răspunderii fiscale, dar şi simplificarea legislaţiei din domeniul fiscal sau utilizarea rapidă şi eficientă a fondurilor puse la dispoziţie de Uniunea Europeană. De asemenea, Băsescu a anunţat că, atâta vreme cât va fi preşedinte, cota unică se va păstra.
În discursul din Parlament, preşedintele a mai spus că nu există soluţii miraculoase, dar a atras atenţia asupra necesităţii modernizării statului şi a societăţii ca mijloc ce va asigura o creştere economică durabilă pe termen lung.
Geoană: TVA diferit, impozit progresiv
Ieşirea din criza economică reprezintă o prioritate şi pentru şeful PSD, printr-o serie de măsuri identificate în platforma-program a lui Mircea Geoană. Alături de "cheltuirea banului public cu responsabilitate", sau investiţiile în infrastructură, Geoană susţine o taxă pe valoare adăugată diferenţiată pentru bunurile şi serviciile esenţiale, neimpozitarea profitului reinvestit şi, după 2010, reducerea contribuţiilor fiscale şi acordarea de deduceri fiscale pentru dobânda aferentă creditului pentru construirea primei locuinţe.
De asemenea, se militează pentru introducerea unei cote de impozit de 20% pentru veniturile care depăşesc 3.000 de lei pe lună şi suprataxarea profiturilor excepţionale până la depăşirea crizei. Pentru o mai bună atragere a investiţiilor europene, Mircea Geoană propune înfiinţarea unui Comandament naţional pentru atragerea fondurilor europene şi înfiinţarea de centre regionale care să ofere asistenţă întreprinzătorilor care vor să folosească bani europeni.
Antonescu: Cotă unică de 10%
În programul liderului PNL, Crin Antonescu, un capitol separat atinge chestiunea ieşirii din criza economică. Sunt identificate măsuri de relaxare şi simplificare fiscală, ca stimulente ale relansării economice, pentru atragerea investiţiilor străine şi crearea locurilor de muncă. În programul PNL se susţine scăderea cotei unice de impozitare la 10%, diminuarea TVA la 15%, dar şi scăderea contribuţiilor sociale cu până la 50% sau reduceri între 5% şi 10% pentru plata la termen a impozitelor.
Pe de altă parte, se aminteşte stimularea creării locurilor de muncă în zone defavorizate prin diverse pachete de stimulente fiscale acordate întreprinderilor mici şi mijlocii, dar şi liberalizarea pieţei financiar-bancare, pentru a stimula circulaţia capitalului. Aceasta presupune liberalizarea sistemului de reglementare pentru a permite apariţia de noi instituţii financiare, non-bancare. Nu în ultimul rând, liberalul vede în fixarea adoptării monedei euro în România un obiectiv prioritar al politicii monetare.
Oprescu: Autostrăzi suspendate?
Actualul primar al Bucureştiului nu şi-a anunţat oficial candidatura pentru fotoliul din Cotroceni, dar a recunoscut că în scurt timp va da un răspuns clar în această privinţă. El nu a anunţat încă o viziune economică. Potrivit preşedintelui Pro-Democraţia, Cristian Pârvulescu, Sorin Oprescu atacă teme dintre cele mai variate, care nu ţin cont neapărat de culoarea politică. Mai mult, indentificarea sa cu un candidat independent îl face să se situeze la centru, cu disponibilitate în ambele direcţii.
“Discursul prezidenţiabililor va face, cu siguranţă, referire la aspecte economice şi din cauza contextului actual. Fiecare dintre ei va încerca să-şi surprindă adversarul în ofsaid, iar economia va fi unul dintre palierele de confruntare electorală”, a declarat şi analistul politic Bogdan Teodorescu. “Chiar dacă subiectul referendumului pentru un Parlament unicameral va acoperi dezbaterea economică, ea nu are cum să lipească: fiecare candidat îşi construieşte şi un discurs de ieşire din criză”, crede şi Pârvulescu.
