“CFR Călători ar putea cumpăra vagoane noi în loc să le modernizeze pe cele vechi, în condiţiile în care durata de viaţă a unui vagon nou este de 40 de ani, iar a unui vagon modernizat este de 8-12 ani. În prezent, compania de stat are în program modernizarea a o mie de vagoane. Acestea ar putea fi vândute la fier vechi, iar CFR Călători poate, cu suma obţinută, să plătească un avans pentru vagoanele noi”, a declarat Valer Blidar.
Omul de afaceri propune pentru programul “Rabla” vagonul Interegio, cel mai ieftin din Europa, al cărui preţ este în jurul a 480.000-560.000 de euro, în funcţie de dotări, şi care poate circula cu 160 kilometri pe oră.
Deocamdată, discuţiile nu au depăşit stadiul de propunere astfel că nu s-a pus în discuţie un posibil nivel al stimulentelor financiare pe care ar trebui să le dea statul. În cazul programului pentru autoturisme, subvenţia este de aproximativ 10% din preţul maşinii.
Omul de afaceri a explicat că reprezentanţii CFR Călători s-au arătat deja interesaţi de acest vagon, discuţiile urmănd să înceapă în perioada următoare. La rândul său, Constantin Axinia, subsecretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, a declarat că, în prezent, nu există bani pentru un program "Rabla” la calea ferată.
"Acest program ar fi o soluţie, dar nu ştiu dacă este posibil acum. Ar însemna să ducem o sută de vagoane la fier vechi şi să cumpărăm doar două. Nu sunt bani. În plus, nu putem circula în prezent cu 160 kilometri la oră”, a spus Axinia. Totuşi, acesta a precizat că un parteneriat între statul român şi compania furnizoare nu este imposibil. Pe de altă parte, Valer Blidar a declarat că exporturile sunt blocate de o lună la Astra Vagoane Călători Arad, pentru că nu mai sunt bani.
"Avem de recuperat TVA în valoare de peste 500 miliarde de lei vechi”, a spus Blidar. În prezent, omul de afaceri are un contract pentru producerea a 200 de vagoane pentru o companie din Iran şi se află în discuţii cu alte două ţări pentru furnizarea de vagoane.
În 2010, promisiuni pentru mai mulţi bani
În 2010, s-ar putea aloca un buget de 3,5% din produsul intern brut (PIB) pentru infrastructura feroviară, după ce anul acesta bugetul alocat a fost de 0,2% din PIB, insuficient pentru problemele din sector, a mai spus Axinia în cadrul summitului Zilele Feroviare.
Constantin Axinia a adăugat că lucrările pe tronsonul de cale ferată Bucureşti – Constanţa sunt întârziate cu şase luni, iar facturile către constructori neplătite ajung la 32,6 milioane de euro. Astfel, lucrările pe tronsoanele Fundulea-Feteşti şi Feteşti-Constanţa vor fi terminate anul viitor. După ce vor fi terminate aceste lucrări, viteza cu care vor putea circula trenurile va fi de 140-160 kilometri la oră. Referindu-se la disponibilizări, Axinia a precizat că discuţiile în acest sens nu s-au finalizat, dar că, până la finele anului există fonduri pentru salarii.
“Sindicatele CFR nu o să spună niciodată că sunt de acord cu disponibilizările, dar oricum, până la sfârşitul anului, MTI are fonduri alocate pentru plata salariilor”, a declarat subsecretarul de stat. Recent, oficialii din transporturi au anunţat că sunt propuneri de concediere a 6.700 de angajaţi de la CFR Marfă, 1.200 de la CFR Călători şi 600 de la Infrastructură.
Săptămâna aceasta, Radu Berceanu a pus în dezbatere publică două proiecte de acte normative, unul privind potecţia celor aproximativ 10.342 de persoane care ar putea fi disponibilizate prin concedieri colective din sistemul feroviar şi altul pentru aprobarea listei societăţilor care vor beneficia de protecţie socială. Primul document prevede că persoanele vor beneficia de o sumă egală cu două salarii medii nete pe economie, din luna ianuarie a anului în care s-a efectuat concedierea, într-o primă fază, şi apoi de indemnizaţia de şomaj şi venit lunar de completare, pe o perioadă de 20-24 de luni, în funcţie de vechimea fiecărui angajat.
