Astfel, Banca Naţională a României (BNR) subliniază că Virgiliu Stoenescu „a răspuns la o întrebare, care se referea la oportunitatea înfiinţării de bănci cu capital românesc în vederea finanţării industriei şi agriculturii”.
„În acest context, profesorul Stoenescu a vrut să sublinieze faptul că a menţine în piaţă bănci cu capital românesc nu este deloc un lucru simplu şi uşor. Aceasta în condiţiile unei concurenţe puternice pe piaţa bancară susţinute de mari bănci cu capital străin, care deţin 90 la sută din întregul sistem”, se spune în comunicatul BNR.
În contextul crizei financiare actuale pe plan mondial, cu pieţe globalizate şi în care întregul sistem bancar se confruntă cu provocări financiare, „funcţionarea băncilor cu capital autohton, care nu beneficiază de susţinerea financiară a unor grupuri bancare puternice din ţări dezvoltate, reclamă intensificarea eforturilor acţionarilor români şi creşterea performanţei managementului”.
„La acest fapt s-a referit profesorul Stoenescu”, potrivit BNR.
Banca centrală subliniază că acţionariatul Băncii Carpatica, „într-un efort de consolidare a poziţiei concurenţiale, a majorat de patru ori capitalul băncii în mai puţin de doi ani, ceea ce asigură o bună funcţionare”.
În ceea ce priveşte Banca Comercială Feroviară, care va fi inaugurată luna viitoare, „referirea s-a făcut tot în contextul reliefării necesităţii consolidării capacităţii concurenţiale a capitalului bancar autohton în condiţiile competiţiei cu băncile străine”, mai arată BNR.
Virgiliu Stoenescu a fost întrebat marţi seară, în audierile din Comisii pentru un nou mandat la conducerea BNR, de către un parlamentar despre „necesitatea înfiinţării unei noi bănci cu capital de stat pentru sprijinirea industriei sau agriculturii” şi dacă ar considera necesară înfiinţarea unei bănci industriale.
Stoenescu a răspuns, potrivit înregistrării video postate pe site-ul Camerei Deputaţilor, că „am ridicat mereu în CA problema ca BNR să încerce să depăşească puţin limitarea pe care i-o dă statutul de bază”.
„Rolul nostru este stabilitatea preţurilor, dar eu şi Florin Georgescu mereu ridicam aceste probleme, şi ceilalţi se uitau cu îngăduinţă: totuşi, o politică industrială, industria românească are o tradiţie. (… ) Bancherii la ora asta prea mult cantonaţi în economia nominală. (…)Puneam problema politicii industriale şi agrare”, a afirmat Stoenescu.
„Sigur că ar trebui să avem şi bănci româneşti. (…) Nu poţi să nu ai în vedere economia reală, dar aici se pune problema garanţiilor. Ştiţi ce probleme sunt la Carpatica? Să dea Dumnezeu să nu avem probleme cu Banca Feroviară”, a completat el.
În 1 octombrie, Banca Comercială Carpatica a anunţat că Consiliul de Administraţie l-a schimbat pe Nicolae Hoanţă din funcţia de director general cu Nicolae Surdu. Hotărârile luate de administratorii băncii urmează să fie validate de către acţionari în adunarea generală din 14 noiembrie.
Recent, Banca Comercială Carpatica a încheiat o majorare de capital, în urma căreia a reuşit să strângă 26,82 milioane lei, după ce acţionarii au subscris 96% din titlurile nou emise în cadrul unei operaţiuni necesare pentru asigurarea unei rezistenţe mai bune la şocurile macroeconomice şi sistemice.
„Problema acumulării capitalului este o chestiune fundamentală, noi trecem acum prin perioada acumulării primitive de capital. (…) Capitalismul, dacă nu vrea să ajungă la revoluţie din nou, trebuie să se moralizeze şi băncile trebuie să înţeleagă să ia bonusuri mai mici, să îşi reducă lăcomia”, a mai afirmat Stoenescu, susţinând ideea că România ar fi trebuit să păstreze 25% din sistemul bancar naţional.
Virgiliu Stoenescu este actual membru fără poziţie executivă în Consiliul de Administraţie al BNR şi a fost propus pentru un nou mandat de cinci ani de către PDL, primind marţi seară aviz favorabil în Comisiile reunite de buget-finanţe din Parlament.
Pentru cele nouă poziţii de membru în CA al BNR au primit aviz favorabil: Mugur Isărescu (guvernator), Florin Georgescu (prim-viceguvernator), Bogdan Olteanu (viceguvernator), Cristian Popa (viceguvernator), Nicolae Dănilă, Marin Dinu, Agnes Nagy, Napoleon Pop şi Virgiliu Stoenescu.
