Traian Băsescu a explicat la postul public de radio cum este posibilă această variantă. „Constituţia spune aşa: preşedintele se duce, şi în cazul nostru merge cu Croitoru, Parlamentul îl respinge. Constituţia dă Parlamentului instrumentul de a respinge propunerea preşedintelui, iar această majoritate sui generis de la Grivco se va putea manifesta prin votul în Parlament şi este respinsă propunerea preşedintelui. Preşedintele trebuie să facă din nou consultări şi la a doua nominalizare şi o prezintă din nou Parlamentului care poate să o aprobe sau să nu o aprobe. În pasul trei, Constituţia spune că dacă Parlamentul nu vrea două propuneri preşedintele poate emite decretul de dizolvare a Parlamentului după 60 de zile”, a detaliat Băsescu.
Întrebat dacă nu este nevoie ca noul preşedinte să depună jurământul, şeful statului a spus că nu trebuie aşteptat acest moment. „Şi în prima zi de după alegeri, deci pe data de 7 decembrie, dacă au trecut 60 de zile. Preşedintele în funcţie face treaba asta (dizolvă Parlamentul, n.r.), nu aşteaptă nimeni pe noul preşedinte”, a spus Băsescu.
El a motivat că şi Constituţia pleacă de la premisa că preşedintele, care lucrează strâns cu premierul, are dreptul să se pronunţe asupra premierului cu care vrea să lucreze. „A exclude dreptul preşedintelui de a se pronunţa este o situaţie în care se poate crea varianta în care preşedintele şi premierul nu colaborează, ceea ce ar fi un dezastru pentru ţară”, a spus preşedintele.
Articolul 89 din Constituţie, care stabileşte modalitatea de dizolvare a Parlamentului de către preşedinte, prevede că, după consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură. Totodată, aliniatul 3 stabileşte că Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă.
