Astfel, în punctele de vedere publicate pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), cele trei instituţii arată că, prin interdicţiile şi incompatibilităţiele impuse magistraţilor, aceştia nu-şi pot suplimenta contribuţiile la asigurările sociale, iar „calculul pensiilor pe baza contribuţiilor, impus de legea sistemului unitar de pensii, este profund discriminatoriu”.
Totodată, stabilirea pensiei de serviciu a magistraţilor, cum este reglementată în prezent, „ţine seama de responsabilităţile şi riscurile profesiei de magistrat”, susţine preşedintele interimar al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), Lidia Bărbulescu, în punctul de vedere trimis CSM.
Magistraţii sunt nemulţumiţi şi de prevederea prin care vârsta de pensionare este majorată în baza legii sistemului unitar de pensii. CSM, ÎCCJ şi Ministerul Public arată că, potrivit studiilor efectuate, profesia de magistrat este una stresantă, problemele de sănătate apărând în urma volumului ridicat de muncă, ceea ce înseamnă că pensionarea la o vârstă înaintată nu este posibilă. În punctele de vedere formulate, reprezentanţii magistraţilor arată că majorarea vârstei de pensionare la 65 de ani este nerealistă, în condiţiile în care speranţa de viaţă în România este de 72,5 ani.
Recalcularea pensiilor stabilite prin legi speciale, aflate în plată la data intrării în vigoare a legii pensiilor unice „încalcă dreptul de a beneficia de propria proprietate”, consideră CSM, care susţine că „în aceste condiţii, recalcularea pensiilor potrivit noilor criterii având ca rezultat diminuarea cuantumului acestora echivalează cu o expropriere”.
De asemenea, Ministerul Public, prin procurorul general, critică lipsa evaluărilor preliminare a impactului legii, în special impactul social şi economic, în condiţiile în care „implicaţiile sociale şi economice sunt majore”.
Punctele de vedere ale Ministerul Public, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi cel al Direcţiei Legislaţie din CSM au fost discutate joi, 16 octombrie, în plenul Consiliului Superior al Magistraturii şi însuşite de acesta.
În prezent, magistraţii beneficiază de pensii de serviciu şi de criterii de pensionare speciale, reprezentanţii acestora considerând că se impune menţinerea lor, având în vedere importanţa socială a procurorilor şi a judecătorilor.
Potrivit articolului 82 din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi magistraţilor, „judecătorii şi procurorii cu o vechime de cel puţin 25 de ani în magistratură beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate înainte de data pensionării. Judecătorii şi procurorii sunt pensionaţi la cerere înainte de împlinirea vârstei prevăzute de lege şi beneficiază de pensie dacă au o vechime de cel puţin 25 de ani numai în aceste funcţii”.
Potrivit aceleiaşi legi, la calcularea acestei vechimi se iau în considerare şi perioadele în care judecătorul sau procurorul a exercitat profesia de avocat, fără ca ponderea acestora să poată fi mai mare de 10 ani.
Guvernul Boc II a decis să-şi asume răspunderea pe Legea pensiilor, susţinând că sistemul public de pensii se va prăbuşi dacă nu vor fi aplicate măsurile prevăzute în noul act normativ, care, potrivit premierului Emil Boc, va elimina privilegiaţii din sistem prin reglementarea pensiilor speciale, va rezolva problema deficitului bugetar şi va stabili mecanisme de prevenire a pensionării anticipate şi a pensionării pe caz de boală.
Emil Boc a apreciat că proiectul de reformă a sistemului de pensii readuce echitatea între diverse categorii de pensionari prin eliminarea pensiilor parlamentarilor şi recalcularea pensiilor speciale. „Dacă nu facem această reformă, în viitor nu vom mai avea bani pentru plata pensiilor şi nici pentru creşterea pensiilor pe viitor. Doar din recalcularea pensiilor speciale se va face o economie cifrată între 500 şi 800 de milioane de euro pe an”, a declarat Boc.
Proiectul de lege prevede transformarea Casei Naţionale de Pensii şi Asigurări Sociale (CNPAS), ce administrează sistemul public de pensii, în Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP), precum şi înăsprirea condiţiilor de pensionare anticipată prin majorarea penalizării de la 0,5% la 0,75% pentru fiecare lună de pensionare anticipată faţă de vârsta standard de pensionare.
Guvernul s-a angajat în faţa Fondului Monetar Internaţional (FMI) să aprobe legislaţia revizuită a sistemului public de pensii până în 31 decembrie.
Guvernul Boc II a fost demis de Parlament pe 13 octombrie, în urma adoptării moţiunii de cenzură „11 împotriva României”.
Noul premier desemnat de preşedintele Traian Băsescu, economistul Lucian Croitoru, a declarat că este important să avem adoptată legea pensiilor până la sfârşitul lunii noiembrie.
