“Cred că actualul curs este uşor cam depăşit. Din punct de vedere economic, un curs care să fluctueze între 4 şi 4,3 lei/euro cred că ar fi mai potrivit”, spune economistul-şef al Raiffeisen Bank România, Ionuţ Dumitru. “În ceea ce priveşte evenimentele de pe scena politică, eu cred că lucrurile se vor calma în următoarea perioadă. Nu trebuie să uităm de negocierile cu Fondul Monetar Internaţional şi de faptul că preşedintele Traian Băsescu a numit destul de repede un premier”, a adăugat el.
Pe de altă parte, Banca Naţională a României (BNR) a anunţat că nu ţinteşte un anumit nivel al cursului. “Piaţa este stabilă acum, iar acesta este şi obiectivul Băncii Naţionale. De asemenea, piaţa monetară este una cu desfăşurare amplă, iar un anumit nivel al cursului, de o zi sau două, nu are o semnificaţie aparte. BNR nu are ca ţintă un anumit curs”, a declarat consilierul guvernatorului BNR Adrian Vasilescu.
Ion Drăgulin, directorul Direcţiei de Stabilitate din cadrul BNR, a spus, la finele săptămânii trecute, că obiectivul BNR este evitarea fluctuaţiilor excesive, şi nu apărarea unui anumit nivel, banca centrală fiind însă interesată să asigure un curs care să reflecte condiţiile pieţei.
Şeful statului l-a desemnat săptămâna trecută pe Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, pentru funcţia de premier, acesta urmând să negocieze cu partidele parlamentare pentru formarea unui nou guvern şi obţinerea votului Parlamentului.
Leul nu a reacţionat după anunţul privind numirea şi a continuat să oscileze în jurul nivelului de 4,2970 unităţi/euro. De altfel, moneda naţională nu a fost foarte afectată nici de demiterea Guvernului Boc, în urma moţiunii de cenzură de săptămâna trecută.
Cursul de referinţă s-a menţinut în apropierea maximului ultimelor şase luni şi jumătate, nivelul anunţat de BNR joi, în ziua desemnării lui Croitoru, fiind de 4,2937 lei/euro, cu 0,01% mai scăzut faţă de cel înregistrat anterior. “Putem vorbi despre un curs adecvat doar pe termen lung. În acest moment, ne confruntăm cu o situaţie de criză, în care cursul nu este stabilit de piaţă, iar Banca Naţională ia măsuri de control al lichidităţilor din piaţa monetară. Având în vedere convergenţa, cred că vom asista la o apreciere, raportat la cursul actual”, afirmă economistul-şef al UniCredit Ţiriac Bank, Rozalia Pal.
Drăgulin spunea că obiectivul trecerii la euro este ca, până atunci, politica de curs să fie credibilă, “să ajungi la momentul intrării în ERM II (anticamera zonei euro – n.red.) cu un curs recunoscut de piaţă”. Acesta a concluzionat că, dacă BNR va ţine cursul, va veni clipa când îşi va da seama, într-o lună sau două, că e imposibil să intre în mecanism.
Cursul de referinţă afişat la începutul săptămânii trecute de BNR urcase cu aproape un ban (0,15%), la 4,2840 lei/euro, pe fondul deprecierii monedei naţionale în prima parte a zilei. Cursul nu mai atinsese un nivel atât de ridicat din 24 martie, când a fost de 4,2924 lei/euro. La finele săptămânii, moneda naţională a continuat să se aprecieze uşor, iar cursul de referinţă a fost de 4,2886 lei/euro. “Stabilitatea cursului este remarcabilă, având în vedere contextul actual. Însă nimeni nu a ascuns că, în momentul de faţă, este vorba despre o flotare controlată. Sper însă ca presiunea pe leu să se mai ridice, după numirea noului premier. De asemenea, aş vrea ca viitorul guvern să se concentreze mai mult asupra adoptării măsurilor şi atingerii ţintelor convenite cu Fondul Monetar Internaţional”, spune economistul-şef al Băncii Comerciale Române, Lucian Anghel.
Croitoru a anunţat deja că, din momentul desemnării sale ca premier, a lucrat la programul de guvernare, care va fi în linie cu acordurile pe care România le are cu FMI, cu UE şi Banca Mondială. “Pentru că programul de guvernare este presupus a fi pentru patru ani, acesta este în linie cu programul naţional de dezvoltare, precum şi cu programul de convergenţă al României cu Uniunea Europeană”, a spus Croitoru.
Premierul desemnat a adăugat că programul convenit cu FMI şi UE “ţinteşte ieşirea din criză a economiei româneşti” şi include măsuri anticriză coerente. Croitoru a atras atenţia că ruperea acordului cu FMI ar fi dezastruoasă pentru România, în condiţiile în care orice zi de întârziere în cadrul acestuia ar duce la creşteri “enorme” ale costurilor de finanţare.
După demiterea Guvernului Boc, FMI a anunţat că o misiune a Fondului va veni la Bucureşti pentru a demara discuţiile în cadrul celei de-a doua evaluări din acordul de finanţare, imediat după formarea unui nou cabinet.
