Astfel, noua structură se numeşte „Comisia de coordonare a programelor de construire a locuinţelor proprietate personală pentru cadre militare, soldaţi şi gradaţi voluntari, precum şi pentru personalul civil din armată” şi a fost înfiinţată la nivelul Ministerului Apărării Naţionale printr-un ordin al ministrului Mihai Stănişoară, publicat pe 23 octombrie în Monitorul Oficial.
Adoptarea prezentului ordin anulează vechea reglementare care exista în acest domeniu şi care data din anul 2007, fiind dată de Ordinul nr. M 38. Practic, după aproape doi ani, toate comisiile teritoriale care se ocupau de proiectele privind ridicarea de imobile pentru militarii şi personalul civil din Armată se vor desfiinţa şi vor fi transformate doar în grupuri de lucru, atribuţiile lor fiind preluate exclusiv de Comisia centrală înfiinţată la nivelul MApN. „Vechile comisiii de coordonare teritoriale şi-au dovedit ineficienţa, din cauză că existau mereu semne de întrebare privind sursele de finanţare, infrastructura şi utilităţile sau chiar alegerea constructorilor care urmau să ridice locuinţele pentru personalul militar sau civil din ministerul Apărării”, au declarat, pentru NewsIn, surse din Comisie.
Printre cele mai importante atribuţii ale Comisiei se numără sarcina găsirii de terenuri disponibile din administrarea MApN, pe care se pot construi locuinţe pentru militari. Propunerile sunt trimise mai departe spre aprobare ministrului Apărării. În acest sens, structurile din cadrul Armatei care au competenţe în domeniul evidenţei patrimoniului imobiliar sunt obligate să furnizeze Comisiei toate informaţiile specifice solicitate de aceasta. Tot membrii Comisiei identifică şi nevoile de locuinţe pe garnizoane, în baza cererilor sau situaţiilor transmise de comandanţii de garnizoane, respectiv şeful Direcţiei domenii şi infrastructuri, pentru Garnizoana Bucureşti.
De asemenea, în ordinul ministrului Stănişoară este menţionat faptul că structura de coordonare a programelor de construire de imobile pentru angajaţii Armatei va avea în atribuţii şi găsirea surselor de finanţare, precum şi modul de utilizare a fondurilor respective, posibili finanţatori, creditori, proiectanţi şi executanţi pentru locuinţele destinate cumpărării de către personalul propriu. Odată găsite sursele de finanţare, membrii comisiei avizează şi tipul de construcţii, amplasarea, tehnologia de execuţie, etc care ulterior sunt incluse în studiile de fezabilitate. „Toată puterea de decizie a fost concentrată în mâinile câtorva oameni, practic părerea celor din teritoriu nu mai contează”, au declarat surse din MApN pentru NewsIn.
Potrivit regulamentului de organizare şi funcţionare a Comisiei, aceasta îşi va desfăşura activitatea „în subordinea nemijlocită a ministrului apărării naţionale”.
Preşedintele Comisiei a fost stabilit în persoana locţiitorului şefului Departamentului pentru Relaţia cu Parlamentul şi informare publică, funcţie deţinută în prezent de generalul Tudor Munteanu, care a fost implicat şi în programul de construire de locuinţe pentru militari din zona Antiaeriană şi Băneasa-Străuleşti. De altfel, numeroase persoane importante din cadrul Ministerului Apărării fac parte din această comisie: locţiitorul şefului Statului Major General, generalul Ştefan Oprea, locţiitorul şefului Direcţiei Generale de Informaţii a Apărării, Ilie Botoş, locţiitorul şefului pentru Departamentului pentru politica de apărare şi planificare, contraamiral Cornel Mihai, locţiitorul şefului pentru Departamentului pentru Armamente, generalul Cătălin Moraru, şeful Direcţiei Calitatea Vieţii personalului, colonel Nicolae Anghelescu, şeful Direcţiei Audit Intern, Mihai Ciuperceanus sau şeful Corpului de Control şi Inspecţie, generalul Ioan Pârvulescu.
Comisia şi-a început activitatea încă din luna septembrie, în condiţiile în care ordinul privind înfiinţarea sa a fost publicat abia pe 23 octombrie în Monitorul Oficial.
Pe de altă parte, surse din cadrul Comisiei au declarat pentru NewsIn că multe dintre proiectele începute în ţară au fost oprite temporar sau chiar abandonate, din cauza crizei financiare, care i-a gonit pe cei interesaţi de program, sau a situaţiei juridice a unor terenuri aflate în proprietatea MApN. „Este vorba despre garnizoane din Craiova, Focşani sau Mangalia. În celelalte zone, Sibiu, Galaţi, Bacău, Cluj, Timişoara, Braşov sau Iaşi programul se desfăşoară anevoios, din cauza procedurilor greoaie şi a numărului tot mai mic de solicitanţi”, au mai spus sursele.
