Cancelarul german Angela Merkel şi noii aliaţi liberali prevăd reduceri totale de taxe de 24 miliarde euro pentru companii şi persoane fizice, în cadrul programului guvernamental aferent următorilor patru ani de mandat.
„Trebuie să acceptăm un nou nivel excepţional de ridical al datoriei”, ce va fi redus odată ce criza va fi depăşită, a anunţat noul ministru de finanţe, Wolfgang Schauble.
Şi Italia ia în calcul reducera taxelor fiscale pentru susţinerea activităţii economice, după cea mai gravă recesiune cu care s-a confruntat contientul de la al Doilea Război Mondial încoace.
Premierul italian, Silvio Berlusconi, anunţa joi că guvernul analizează diminuarea sau chiar suprimarea pe termen limitat a taxelor aplicate afacerilor, răspunzând astfel cerinţelor patronatului. Iniţiativa nu a fost apreciată, potrivit presei, de ministrul economiei, Giulio Tremonti, adept al rigorii bugetare, care a ameninţat că va demisiona.
Astfel, Italia urmează exemplul Franţei, care a suprimat deja taxele impuse companiilor, decizie ce va reprezenta o scutire fiscală de 11,7 miliarde euro pentru companii în 2010.
Guvernul Suediei, ce deţine în prezent preşedinţia rotativă a Uniunii Europene, a anunţat de asemenea noi reduceri ale impozitelor pe venit, pentru a stimula piaţa muncii. Reducerile sunt mai puţin drastice, echivalând cu 10 miliarde coroane (990 milioane euro), însă mesajul este clar.
Ţările europene nu au adoptat însă aceeaşi strategie. Guvernul spaniol, ce se confruntă cu o recesiune extrem de gravă, a prevăzut, pentru anul viitor, majorări de impozite de 11 miliarde euro, ce includ şi o majorare a taxei pe valoarea adăugată (TVA), pentru a nu permite adâncirea deficitelor.
Însă cele mai multe ţări nu intenţionează să aplice politici de redresare a balanţei financiare. Reducerea deficitelor şi a datoriilor, aduse la un nivel enorm de criza finaciară, va avea de aşteptat.
La ora actuală, trei sferturi din ţările Uniunii Europene au fost atenţionate pentru depăşirea limitei de deficit bugetar, stabilită prin Pactul European de Stabilitate la 3% din produsul intern brut (PIB).
Derapajul necontrolat a început să îngrijoreze Comisia Europeană, care a luat în vizor în special Franţa. Situaţia îngrijorează deja serios şi Banca Centrală Europeană (BCE), care controlează evoluţia euro, monedă a cărei credibilitate depinde şi de situaţia bugetară a ţărilor ce o utilizează.
„Susţinem respectarea strictă a Pactului de Stabilitate”, a avertizat în această săptămână preşedintele BCE, Jean-Claude Trichet, care a cerut ţărilor Uniunii Europene să facă eforturi mai mari din 2011 pentru reducerea deficitelor.
