“Au fost mai multe discuţii la Ministerul Economiei despre prelungirea contractului prin care Alro cumpără electricitate şi despre un nou contract de furnizare pentru ArcelorMittal Galaţi. Motivaţia a fost că trebuie să se aibă grijă de marii consumatori de electricitate”, au explicat sursele citate. Acestea au mai spus că, teoretic, dacă producătorii de energie deţinuţi de stat vor dispărea, ca denumire, fiind înglobaţi de cei doi giganţi numiţi acum Electra şi Energetica, electricitatea ar trebui să se vândă la un preţ de coş, rezultat în urma mixului de producţie, lucru care se va petrece cel mai probabil după prima jumătate din 2010. Alro cumpără acum cea mai mare parte a energiei de la Hidroelectrica, pe baza unui contract valabil până în 2013, şi ar putea beneficia de o prelungire până în 2020 sau chiar 2025. În acelaşi timp, principalii furnizori pentru ArcelorMittal Galaţi sunt compania de stat Electrica şi traderul privat Petprod. Niciunul dintre reprezentanţii acestor companii nu a comentat, până la închiderea ediţiei, pe marginea informaţiilor respective.
Ministrul interimar al Economiei, Adriean Videanu, cel care ar urma să prezinte mâine în Guvern spre aprobare hotărârea prin care iau fiinţă cei doi giganţi, a explicat că Alro Slatina va fi ajutat să aibă acces la energie pe termen lung, pentru că “şi el ne ajută în efortul de repornire a economiei”. “Au cumpărat o carieră de bauxită în Sierra Leone şi au început producţia şi la Alum Tulcea şi, normal, au nevoie de energie. Cum să nu-i ajutăm?!”, s-a întrebat retoric ministrul Economiei. “Mă grăbesc cu reorganizarea energetică?! Trebuia să fie gata din iunie!”, a mai declarat ieri pentru Business Standard Adriean Videanu, în replică la acuzaţiile ce i-au fost aduse recent de deputatul PSD Iulian Iancu.
Iancu: Un Guvern demis nu poate iniţia restructurarea
Acesta din urmă, care este şi preşedintele Comisiei de Industrii a Camerei Deputaţilor, a cerut în urmă cu trei zile Executivului să întrerupă procesul de fuziune a producătorilor de energie, argumentând că restructurarea nu poate fi iniţiată de un Guvern demis şi nici în timpul campaniei electorale. “În prima zi de campanie electorală, Guvernul a iniţiat un proces de restructurare a celui mai important sector din domeniul economic, care vizează strict domeniul securităţii şi siguranţei naţionale”, declara duminică Iulian Iancu, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute la sediul PSD.
De asemenea, acest plan al Cabinetului condus de Emil Boc întâmpină opoziţie şi din partea salariaţilor Hidroelectrica. Aceştia au anunţat deja că vor picheta în fiecare miercuri, începând de mâine, sediul companiei şi pe cel al Ministerului Economiei, solicitând internalizarea Hidroserv-urilor în cadrul companiei, dar şi neincluderea Hidroelectrica, prin divizare, în cadrul celor două mari companii din sectorul energetic.
Federaţia sindicală Univers a mai anunţat că a declanşat procesul de strângere de semnături pentru organizarea unei greve de avertisment şi a unei greve propriu-zise. Hidroelectrica este cel mai mare şi cel mai ieftin producător de energie electrică din România. Compania a acoperit anul trecut circa 26% din producţia de energie electrică a ţării.
Ministerul Economiei a transmis ieri presei un punct de vedere la declaraţiile lui Iulian Iancu, în care a anunţat că “reorganizarea sectorului de producere a energiei prin înfiinţarea celor două companii este un proces început, practic, încă din luna februarie a anului în curs, şi nicidecum un proiect despre care acum începem să vorbim”.
În mesajul transmis se mai spune că, pe parcursul mai multor luni, au avut loc discuţii cu toţi cei interesaţi: partenerii de guvernare, partenerii de dialog social, mediul de afaceri, societatea civilă, cu mediul academic şi inclusiv cu deputatul PSD Iulian Iancu.
“Reorganizarea sectorului energetic este o condiţie a dezvoltării energetice durabile, iar deciziile privind siguranţa energetică a României reprezintă o parte importantă a politicilor legate de strategia naţională de apărare, mai ales în condiţiile actualei crize financiare şi ale crizei de resurse energetice primare”, se mai arată în mesajul anterior citat.
Deja, CNH Petroşani, Hidroelectrica, Electrocentrale Bucureşti, CTE Deva şi CET Paroşeni au aprobat fuziunile în cadrul mai multor Adunări Generale ale Acţionarilor (AGA).
În plus, Hidroelectrica a aprobat şi divizarea companiei în două. De asemenea, şi producătorul de lignit SNLO a aprobat vineri în AGA fuziunea cu cei mai mari producători de electricitate din ţară, Hidroelectrica, Nuclearelectrica şi complexurile energetice din Oltenia (Turceni, Rovinari şi Craiova), în vederea formării gigantului “Electra”.
Majoritatea societăţilor de stat intră în jocul reorganizării în speranţa că aceste fuziuni le vor aduce fondurile necesare modernizării şi eficientizării, fără de care vor da faliment sau vor fi închise de UE pentru nerespectarea normelor de mediu. Potrivit unor surse guvernamentale, România se pregăteşte să trimită Comisiei Europene solicitări de amânare pentru aplicarea normelor UE de protecţie a mediului în cazul majorităţii termocentralelor.
“Precizăm că, pe tot parcursul dezbaterilor, sugestiile şi problemele ridicate de partenerii de dialog au fost analizate, soluţionate şi incluse în proiect. Procesul privind reorganizarea sectorului de producere a energiei îşi urmează aşadar cursul, respectând ca şi până acum procedurile legale de înfiinţare a celor două companii”, se mai arată în comunicatul de ieri al ministerului.
Conform mai multor specialişti, perioada de tranziţie până la funcţionarea propriu‑zisă a celor două companii cu toate fuziunile şi divizările inerente ar urma să dureze între 9 şi 14 luni.
Combinaţii de producţie
În ultima variantă de reorganizare a sistemului energetic naţional, în componenţa primei societăţi vor intra Complexurile Energetice din Oltenia (Turceni, Rovinari şi Craiova), Nuclearelectrica, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia (SNLO) şi trei sucursale ale Hidroelectrica: SH Vâlcea, SH Slatina şi SH Sibiu. Cel de-al doilea gigant va cuprinde Electrocentrale Bucureşti, CTE Deva şi CET Paroşeni (aparţinând Termoelectrica), Porţile de Fier, restul sucursalelor Hidroelectrica – Sebeş, Buzău, Târgu Jiu, Caransebeş, Haţeg, Argeş, Cluj şi Bistriţa -, precum şi Compania Naţională a Huilei (CNH) Petroşani.
