În inima Beijingului, strada Jinbao este o arteră de 800 de metri creată după 2.000 de exproprieri şi unde fiecare centrimetru pătrat valorează astăzi lingouri de aur. Pe această stradă s-au instalat Rolls-Royce, Bugatti, magazinele de lux Gucci, Cartier, ultraselectul Hong Kong Jockey Club şi mai multe hoteluri de lux de cinci stele.
Graţie, în primul rând, afacerilor imobiliare şi Bursei, cei mai bogaţi 1.000 de oameni ai Chinei, potrivit revistei Hurun care publică acest clasament, dispuneau împreună de o avere de 571 de miliarde de dolari în septembrie – faţă de 439 de miliarde anul trecut – ceea ce este mai mult decât PIB-ul Indoneziei sau al Belgiei.
"Clasa bogată a Chinei creşte cu o viteză vertiginoasă", constată Rupert Hoogewerf, fondatorul Hurun. China este cea de a doua ţară după numărul miliardarilor în dolari (130) după Statele Unite.
După Dubai şi Abu-Dhabi, Beijuing a devenit cea de a treia piaţă din lume pentru Rolls-Royce: 52 de modele Phantom au fost vândute acolo anul trecut – în timpul unei singure săptămâni – la preţuri între 700.000 şi un milion de euro, în funcţie de model.
"Clienţii noştri sunt 100% chinezi şi sunt foarte bogaţi", explică Wilson Ho, director general al Lamborghini, al cărui showroom se află în strada Jinbao, unde este expus şi un Murcielago cabriolet. "Sunt oameni de afaceri care au reuşit în domeniul imobiliar, al divertismentului, finanţelor, minelor de cărbune sau siderurgiei. Ei sunt foarte, foarte tineri, majoritatea având între 20 şi 30 de ani", spune el.
"Unii clienţi cumpără o maşină într-o oră. Plătesc în numerar şi vorbim de 6 până la 8 milioane de yeni (600.000-800.000 de euro). Pentru bogaţi, asta nu reprezintă decât nişte bani de buzunar. Sunt doar miliardari! În China, sunt mulţi pasionaţi de maşini de lux şi pot avea chiar şi 10 modele în garajele lor", atrage atenţia Ho, care reprezintă şi Bugatti şi Rolls Royce.
Într-un alt cartier de lux, cel mai mare magazin Louis Vuitton din Beijing, care ocupă trei etaje, este plin de clienţi chinezi, unii dintre ei plecând de acolo cu braţele pline de pachete. Vuitton a deschis între timp un nou magazin în China, marca având o "performanţă excepţională". După colţ, la magazinul de bijuterii Cartier, o vânzătoare cu mânuşi albe se află în spatele unei vitrine în care este expusă o bijuterie de aur alb cu diamante în valoare de 123.000 de euro. "Afacerile merg foarte bine în China", spune Bonnie Bao, responsabilul magazinului. Cartier a deschis 11 magazine în ultimul an şi urmează să mai deschidă opt anul acesta. "Clienţii noştri sunt foarte bogaţi", explică Bao, "mulţi cumpără fără să se uite la preţ", continuă ea.
Într-un decor baroc şi extravagant al designerului francez Philippe Starck, la restaurantul Lan Club, clientela, în proporţie de 70% chineză, consumă, de asemenea, fără a se uita la bani. Cea mai bună sticlă de coniac costă aici 3.680 de euro, un Chateau Lafite între 1.995 şi 2.500 de euro, platoul cu fructe de mare se poate găsi la 530 de euro.
Pe strada Jinbao, în saloanele împodobite cu flori albe din Hong Kong Jockey Club, ambianţa este silenţioasă, zgomotele sunt atenuate de mocheta groasă. Cardul de membru costă 25.000 de euro, iar cei 300 de membri admişi ai celui mai elitist club din capitală sunt aproape toţi chinezi. Au fost aduşi special croitori din Italia pentru a realiza costume pe măsură pentru membrii clubului, inclusiv pentru cei 450 de angajaţi care trebuie să le cunoască nu numai numele, dar şi care este ceaiul preferat al clienţilor. Telefoanele mobile nu sună. Este considerat un obicei prea vulgar.
"În China, bogaţii au depăşit stadiul în care vroiau să se facă remarcaţi", explică Chris Chen, specialist în relaţii publice. "Acum ei ştiu să-şi folosească bogăţia pentru a avea un stil de viaţă mai bun, într-un spaţiu mai privat. Aici nu mai este vorba despre un lux epatant", conchide el.
Sursa: NewsIn
