Punctul central al discuţiei îl va constitui volumul „Jurnalul de la Păltiniş” al lui Gabriel Liiceanu, recent publicat de editura suedeză Dualis, în traducerea Åsei Apelkvist şi a Lilianei Donose Samuelsson, cu titlul „Dagbok från Păltiniş”, beneficiind de sprijinul Centrului Naţional al Cărţii prin programul TPS.
În cadrul vizitei la Stockholm, Cristian Ciocan va susţine, pe 6 noiembrie, şi o prelegere la Universitatea Södertörn, în cadrul căreia le va vorbi studenţilor despre influenţa lui Martin Heidegger asupra filosofiei lui Constantin Noica.Cristian Ciocan este preşedintele Societăţii de Fenomenologie din România, doctor în filosofie al Universităţii Paris IV – Sorbonne, doctorat obţinut în luna februarie 2009. Între anii 2006-2008 a fost cercetător în cadrul Alexander von Humboldt Foundation, iar în prezent desfăşoară activităţi de cercetare la Colegiul Noua Europă din Bucureşti.
Hans Ruin este profesor de filosofie în cadrul Universităţii Södertörn, specializat în fenomenologie, hermeneutică, Nietzsche, filosofie franceză modernă şi filosofie antică. Este co-redactor al „Operelor complete” ale lui Nietzsche în limba suedeză. Este membru în consiliul de administraţie al Societăţii scandinave de fenomenologie.
Marcia Sà Cavalcante Schuback este profesor asociat la Catedra de Filosofie din cadrul Universităţii Södertörn. Înainte de a se muta în Suedia, a lucrat ca profesor la Universitatea Federală din Rio de Janeiro (Brazilia). Pe lângă activitatea sa academică, Marcia Sà Cavalcante Schuback a tradus în portugheză, printre altele, lucrări ale filosofilor Heidegger şi Hölderlin.
Constantin Noica, nume de rezonanţă pentru cultura românească, s-a născut în Vităneşti-Teleorman, 12 (25) iulie 1909. A debutat în revista Vlăstarul, în 1927, ca elev al liceului bucureştean „Spiru Haret“. A urmat Facultatea de Litere si Filozofie, absolvită cu teza „Problema lucrului în sine la Kant“. Noica a fost bibliotecar la Seminarul de Istorie a filozofiei şi membru al Asociaţiei „Criterion“ (1932–1934). După studii de filosofie în Franţa, îşi susţine doctoratul în filozofie cu teza „Schiţă pentru istoria lui Cum e cu putinţă ceva nou”, publicată în 1940.
Între 1949 şi 1958, Constantin Noica a avut domiciliu forţat la Câmpulung-Muscel, iar în perioada 1958–1964 a fost deţinut politic.
„<Trece şi asta> e una din cele mai curente vorbe româneşti. Neamul nostru rămâne, pentru că şi el participă, în felul lui, la eternitatea fiinţei”, scria Noica, veşnicul îndrăgostit de „miracolul eminescian” în „Pagini despre sufletul românesc”.
Constantin Noica şi-a petrecut ultimii 12 ani din viaţă la Păltiniş, unde a creat o şcoală informală de filosofie, având discipoli ca Gabriel Liiceanu, Andrei Pleşu şi Andrei Cornea, fiind înmormântat la schitul din apropiere.
În cadrul vizitei la Stockholm, Cristian Ciocan va susţine pe data de 6 noiembrie şi o prelegere la Universitatea Södertörn, în cadrul căreia le va vorbi studenţilor despre influenţa lui Martin Heidegger asupra filosofiei lui Constantin Noica.
Cele două evenimente sunt organizate, în parteneriat, de către ICR Stockholm şi Universitatea Södertörn.
